Intră acum și în grupul de
IPS Pimen, Arhipiecopul Sucevei şi al Rădăuţilor a deschis, joi, seria conferinţelor pe care Muzeul de Istorie le propune pentru acest an, prilej cu care le-a vorbit sucevenilor despre „Comorile cultural-spiritale ale Bucovinei”, nu înainte de a primi un cadou simbolic legat de credinţa creştin-ortodoxă, din partea Muzeului Bucovinei, înmânat chiar de şeful acestei intituţii, Emil Ursu, cu ocazia împlinirii, în urmă cu 3 zile, a 20 de ani de arhiepiscopat.
La manifestarea care a fost organizată împreună cu Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Suceava, a participat şi directorul Aurel Buzincu care a făcut o introducere dedicată importanţei Înalt Preasfinţitului la Suceava, mulţumindu-i pentru prezenţă şi explicându-i că reprezintă un model de viaţă pentru credincioşi, într-o lume care chiar are nevoie de modele.
Peste sala de la etajul Muzeului de Istorie s-a aşternut o linişte profundă în momenul în care IPS Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, “unul dintre importanţii exegeţi ai lumii bizantine”, a început să vorbească despre comorile cultural-spirituale ale Bucovinei. „Este adevărat că am un cult pentru aceşti oameni şi pentru această zonă a ţării pentru că şi eu sunt născut aici, şi am avut ce învăţa. Cea mai scumpă comoară pentru om este munca făcută cu drag, cu pricepere, mai puţin rezultatul muncii, care bineînţeles nu trebuie neglijat. Spre deosebire de celelalte zone, mi s-a părut că în Bucovina se munceşte cu cap, cu mai multă pricepere. Acest lucru se vede în tot ceea este în Bucovina”, şi-a început discursul IPS Pimen.
Acesta a făcut trimitere şi la munca care se depune la şcolile din Bucovina, invocând „profesorii bine pregătiţi, elevi şi studenţi harnici”. O altă comoară a Bucovinei adusă în discuţie de Pimen a fost literatura, alături de cântarea bisericească care, în opinia sa, „are o înfluenţă străină, însă e filtrată prin simţăminte româneşti şi creştineşti. Este o frumuseţe rar întâlnită”.
Totodată, Înaltul Ierarh a folosit cuvinte alese pentru a descrie frumuseţea portului tradiţional românesc, a ţesăturii folosite, a culorilor, a motivelor bine alese, apreciind că basmaua se apropie foarte mult de culorile şi ornamentele folosite în frescele din Bucovina, descriind apoi frumuseţea bisericilor, a mănăstirilor, şi vorbind despre desăvârşirea construirii acestora în zonă.
„Când am amintit de monumentalitate, m-am gândit în sinea mea şi la casa ţărănească care este măreaţă, având strictul necesar de camere, cu acoperişul în patru ape, zicându-se că energiile care coboară, se scurg mai uşor pe un acoperiş în patru ape, decât pe unul realizat în două ape, cu cerdac şi intrare principală prin faţă. Acest cerdac protejat de acoperiş sugereză deschiderea sufletească a omului, a gospodarului. Deci, omul intră şi iese pe uşa din faţă, el nu are ce ascunde.
Românul nu este secretos. Sigur, că tace el secrete, dar este foarte deschis. Întregul ansamblu are o frumuseţe aparte, cuprinzând o casă, o bucătărioară şi un grajd, curate ca lacrima”, a relatat IPS Pimen, demonstrându-şi o dată-n plus dragostea şi ataşamentul faţă de zona Bucovinei.
El şi-a încheiat discursul subliniind că „aceste comori au contribuit la latinitatea poporului nostru, ele având, aşadar, nevoie şi de o zonă de protecţie”.
În finalul conferinţei, invitatul special al serii a primit un frumos ornament floral oferit de un grup de copii îmbrăcaţi în costume populare, cărora Înaltul Ierarh a ţinut să le transmită că „cine are carte, are parte!”.
Intră acum și în grupul de
