Intră acum și în grupul de
Un număr de 125 de fotografii, selectate dintr-o arhivă cu peste 600 de imagini, care ilustrează ouă încondeiate cu motive tradiţionale din spaţiul bucovinean, fac obiectul expoziţiei documentare „Miniaturi bucovinene – Ouă încondeiate”, realizată de Victor T. Rusu, preşedintele Uniunii Artiştilor Fotografi din Bucovina şi vernisată miercuri în holul Palatului Administrativ din Suceava.
Artistul fotograf Victor T. Rusu a dezvăluit celor prezenţi la eveniment: „Intenţia mea a fost să aduc în faţa oamenilor cele mai deosebite motive bucovinene inscripţionate pe oul inchistrit, ca să vadă lumea care este adevărata artă aplicată în acest fel. Expoziţia se numeşte < Miniaturi > pentru că exemplarele expuse nu se citesc decât cu foarte multă atenţie, motiv pentru care am adus şi ouăle la această dimensiune”.
Ion Drăguşanul: „Oul reprezintă < cortul lui Dumnezeu > ”
Invitat special la eveniment, scriitorul şi culegătorul de folclor Ion Drăguşanul a explicat simbolistica modelelor aplicate pe tradiţionalul ou încondeiat: “Ceea ce vedeţi expus în această expoziţie nu se numeşte artă populară, este vorba despre arta sacerdotală păstrată doar de noi românii.
În această expoziţie, puteţi vizualiza practic prima carte religioasă a omenirii, despre care Sfântul Augustin, primul om modern al omenirii spune aşa: < Religia pe care o numim astăzi creştinism, a existat dintotdeauna, iar prin Iisus ea a căpătat o altă dimensiune >. Ei bine, religia pe care o promovează Iisus o găsiţi pe ouăle încondeiate”.
Ion Drăguşanul a explicat, ajutându-se de modelele expuse în holul de la intrarea în Palatul Administrativ, că oul reprezintă „roata cosmică”, sau, după cum se spune în Biblie, „cortul lui Dumnezeu”. „Omenirea avea nevoie la început de o triplă relaţionare, în care existau trei bariere ale iniţierii. Existau cele trei ceruri. Toate lucrurile acestea se găsesc pe triunghi, cuvântul < triunghi > fiind un cuvânt preceltic, având mai multe formule, dar şi mai multe bariere semantice”, este de părere Ion Drăguşanul.
Scriitorul a afirmat, deopotrivă, că „Poporul nu creează. El doar conservă şi degenerează”, explicând că în arta folclorică există trei iniţieri: arta primordială (denumită de L. Blaga “preistorică”), arta creştină (care asimilează simboluri precum “crucea cerului”) şi arta laică, care apară creată de cineva care are “mai mult sau mai puţin har”.
Gheorghe Flutur: “Ceea ce aţi făcut dumneavoastră, azi, aici, este doar o fereastră din Bucovina”
Prezent la eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean, Gheorghe Flutur a adăugat: “Felicit artiştii şi pe domnul Victor T. Rusu pentru această iniţiativă. Paştele în Bucovina aduce în fiecare an evenimente noi, iar ceea ce aţi făcut dvs., azi, aici, este doar o fereastră din Bucovina.
Eu vrea să încurajez ceea ce avem, pentru că aici este o bază de date extraordinară care trebuie valorificată fie într-un album, fie într-o carte. Aici intră şi modelele de costume populare, extrem de semnificative şi simbolistice, şi nu în ultimul rând modelele de pe casele oamenilor, pentru că şi acestea au o semnificaţie extrem de interesantă. Noi aici am evoluat de la oul roşu, la oul cu modele, expus în expoziţia de astăzi într-o combinaţie extraordinară de culori specific bucovineană, alături de oul icoană, o capodoperă lăudabilă pentru meşteşugarii care pictează în miniatură”.
Evenimentul a fost organizat sub egida Consiliului Judeţean Suceava, de Centrul Cultural Bucovina în colaborare cu Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului, expoziţia făcând parte din amplul program “Paştele în Bucovina”.
Intră acum și în grupul de
