Intră acum și în grupul de
Ziua Jandarmeriei Rurale va fi marcată, joi, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Suceava, printr-un simpozion în cadrul căruia vor fi prezentate expuneri privind trecutul şi rolul structurilor rurale de jandarmi, după ce preotul unităţii va oficia un Te-Deum în memoria jandarmilor căzuţi la datorie.
Înfiinţarea unei instituţii stabile, autoritare şi eficiente pentru asigurarea ordinii şi liniştii publice şi pentru respectarea legilor în mediul rural, a constituit o preocupare importantă a conducerii politice şi militare a României către sfârşitul secolului al XIX-lea.
Deoarece structurile specializate existente în anul 1893 nu făceau faţă situaţiei complexe de pe teren, guvernul condus de Lascăr Catargiu promovează în parlament un act legislativ pentru înfiinţarea “Gendarmeriei Rurale”, act normativ care este promulgat la 30 august 1893 prin Decret Regal şi este publicat în Monitorul Oficial din 1 septembrie al aceluiaşi an.
Recrutarea jandarmilor se făcea, pentru ofiţeri, din cadrele active ale armatei sau din rezervă, din toate armele, dar în special din cavalerie, precum şi dintre licenţiaţii în drept sau cu multiple cunoştinţe juridice. Militarii jandarmi erau recrutaţi numai dintre cei care aveau cunoştinţă de carte, minimum 3 clase, vârsta între 24 şi 40 de ani, ştiau să scrie şi să socotească şi aveau o înălţime de minim 1,65 m şi o înfăţişare plăcută.
La 1 iunie 1918, se modifică Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale, prin care se instituie un corp de jandarmi, organizat pe brigăzi (la Bucureşti, Iaşi şi Chişinău), regimente, batalioane, companii, secţii şi posturi de jandarmi, renunţându-se la titulatura de „jandarmerie rurală”. Brigada II Jandarmi Iaşi avea în compunere Regimentul 3 J Galaţi şi Regimentul 4 J Iaşi. În subordinea acestuia din urmă se regăseau Batalionul 1 J Roman (cu companii la Roman, Neamţ, Bacău şi Suceava) şi Batalionul 2 J Iaşi.
După Marea Unire de la 1918, a fost înfiinţat Comandamentul Superior al Jandarmeriei din Bucovina, cu reşedinţa la Cernăuţi, structură în compunerea căreia se regăseau comandamente de jandarmi districtuale la Cernăuţi, Rădăuţi, Suceava, Câmpulung, Vijniţa. Coţmani, Zastavna, Văşcăuţi şi Gura – Humorului.
Jandarmeria din Bucovina a participat activ la acţiunile din cel de-al doilea război mondial, atât prin companiile de poliţie şi serviciile pretorale organizate pentru formaţiunile Armatei, cât şi prin măsurile de ordine adoptate în apropierea frontului.
La 28 septembrie 1944, în cadrul măsurilor de „democratizare a armatei” a fost reorganizat Inspectoratul de Jandarmi Suceava, care avea în compunere Legiunile de Jandarmi Baia, Botoşani, Dorohoi, Câmpulung, Rădăuţi şi Suceava. Ulterior, prin măsuri succesive, s-a redus numărul efectivelor şi a început o avalanşă de ordine ale Parchetului Curţii Bucureşti, care viza ofiţerii şi subofiţerii armatei şi Jandarmeriei, ce luptaseră în al doilea război mondial împotriva armatei Uniunii Sovietice.
În anul 1949, Jandarmeria a fost desfiinţată abuziv, formaţiunile rurale ale acesteia fiind trecute la Direcţia Generală a Miliţiei. Jandarmeria în mediul rural s-a reconturat începând cu luna august 2003, când s-au înfiinţat secţii de jandarmi, posturi şi grupe de intervenţie şi ordine publică. Astfel, la nivelul judeţului Suceava, atât prin subunităţile special constituite în mai multe comune, cât şi prin efectivele detaşamentelor de jandarmi şi ale structurilor mobile, jandarmii suceveni contribuie la asigurarea unui climat de ordine şi siguranţă publică în localităţile rurale ale judeţului.
Intră acum și în grupul de
