Intră acum și în grupul de
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat, joi, pentru NewsBucovina, că Pesah-ul, care în traducere din aramaica veche înseamnă reînnoire, începe, vineri seara cu o rugăciune, urmată de o masă specială, Seder, la care participă membrii comunităţii şi se va încheia în seara de 7 aprilie, cu o rugăciune de pomenire a morţilor.
Sorin Golda a explicat că Pesah-ul este una dintre cele trei mari sărbători religioase ale poporului evreu şi reprezintă “certificatul de naştere al poporului evreu şi al statului evreu prin ieşirea, cu ajutorul minunilor lui Dumnezeu, din robia egipteană”.
“Pesah-ul este o sărbătoare importantă pentru toţi cei care cred în Dumnezeu, este vorba şi de religia creştină şi de cea musulmană, pentru că Dumnezeu i-a dat lui Moise cele 10 porunci, deci “cheia şi lăcata” educaţiei morale a omenirii, valabile în toate aceste religii monoteiste”, a explicat Golda.
El a spus că tradiţia se păstrează în continuare, iar Sărbătoarea de Pesah în diaspora durează opt zile, în timp ce în Israel este şapte zile.
“Diferenţa de o zi apare prin faptul că evreii izgoniţi masiv a doua oară după anul 70 era noastră, când s-a dărâmat ultima dată Templul, au o zi de aducere aminte a evenimentului din acea perioadă. E o sărbătoare fixă, pe 14 Nisan, în calendarul evreiesc, puţin mai complicat decât calendarul obişnuit, întrucât este un calendar lunar-solar, adică luna are 28 de zile după fazele lunii, dar în acelaşi timp anul are acelaşi număr de zile şi atunci există nişte luni care se adaugă”, a explicat Golda.
Profesorul sucevean a spus că Pesah-ul începe o dată cu apariţia primelor stele, adică vineri seara.
Sorin Golda a mai spus că, premergător acestei sărbători, există tradiţia efectuării curăţeniei generale, urmărindu-se să nu mai rămână în casă tot ceea ce reprezintă resturi de mâncare făcute din aluat dospit(hameţ) sau alimente pe bază de grâu sau porumb, mazăre, pâinea obişnuită este înlocuită cu ceea ce se numeşte Matza(pasca), apoi se pregătesc vasele speciale pentru Pesah, iar curăţenia spirituală se realizează cu ajutorul unor rugăciuni speciale.
Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava a subliniat că în această perioadă există obligaţia ca evreii să consume carne caşer, care este tăiată ritual, iar în Suceava s-au făcut comenzi, astfel că toţi membrii comunităţii care au dorit să cumpere au acest produs.
“Există o pască specială, şmură, care se pune pe masa de Seder celui care citeşte Hagada, adică povestea ieşirii din Egiptul antic. În timpul rugăciunii se împarte enoriaşilor câte o bucată din această pască specială sfinţită de Marele Rabin al Israelului”, a menţionat profesorul Sorin Golda adăugând că persoana care citeşte Hagada ascunde o felie de pască pe care copiii trebuie să o găsească.
El a precizat că pe masa de Seder se aşează un platou pe care se află un ou, pătrunjel, hrean, un cartof, un os de miel, care sunt special aranjate, astfel încât “să nu se uite că poporul evreu a fost sclav” subliniind că “ a nu uita este, până la urmă, o binecuvântare”.
Totodată, la masa de Seder se serveşte o supă limpede din carne de pasăre, friptură, tradiţionalul compot de prune uscate, consumat, în special, în zona Bucovinei, dar şi un vin adus din Israel.
Preşedintele Comunităţii Evreilor Suceava a precizat că la masa de Seder cel care citeşte an de an Hagada este oficiantul religios, ing. Daniel Blumenfeld, apoi după acest moment se vorbeşte despre semnificaţia Pesah-ului, spunându-se povestea lui Moise şi Aaron, în care se aduce aminte de ieşirea evreilor din robia egipteană, dar şi pentru a nu se uita niciodată că poporul evreu a fost, cândva, lipsit de libertate, această sărbătoare fiind şi un simbol al libertăţii, iar cei prezenţi răspund întrebărilor adresate de copii.
Profesorul sucevean a amintit că în timpul Pesah-ului există obiceiul de a se ţine uşa deschisă, astfel încât “Proorocul Ilie şi cei sărmani” să poată intra “cu binecuvântarea Domnului” în casele oamenilor unde se face masa de Seder.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a spus că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri, iar primul ou care se mănâncă la această masă este împărţit întregii familii, ca simbol al unităţii.
Sorin Golda a adăugat că în prima şi a doua zi de Pesah, precum şi în antepenultima şi penultima zi de Pesah nu este voie să se aprindă focul şi nici să se efectueze diferite munci, în timp ce în celelalte zile de semisărbătoare este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături, dar şi gătitul.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
