Intră acum și în grupul de
O analiză interdisciplinară privind politicile marilor puteri care au prins România la mijloc după 1990 și care își propune înțelegerea corectă a locului și rolului României în tabloul geopolitic al sud-estului Europei a fost realizată de conf.univ. dr. Florin Pintescu în lucrarea „Politicile SUA, Germaniei și Rusiei în spațiul românesc (1990-2018). Considerații geoeconomice, geoculturale și geostrategice” apărută recent la Editura Cetatea de Scaun din Târgoviște.
Sociologul și politologul sucevean Adrian Botezatu, doctor în geopolitică, a declarat pentru News Bucovina că lucrarea, elaborată de Florin Pintescu, prodecan al Facultății de Istorie și Geografie de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava tratează o problemă complexă de geopolitică a „fenomenului frontierei”, înțeles în conformitate cu cele spuse de Ilie Bădescu drept „totalitatea proceselor prin care se manifestă o expansiune istorică, fie a unui popor fie a unei civilizații fie a unei religii sau ideologii ori, în fine, a unui imperiu”.
Posterior exercitării acestor procese, ne arată se intră într-o sferă de interes, de influență, a unei mari puteri, a arătat sociologul.
El menționează că autorul își organizează lucrarea în cinci capitole, respectiv Geopolitica „frontierelor” și a sferelor de influență, Considerații introductive; Prizoniera acțiunii „frontierelor”. România în 1989 – atuuri și slăbiciuni; Politicile Statelor Unite ale Americii în spațiul românesc după evenimentele din decembrie 1989; Germania și România post 1989. Aspecte geoistorice, geoeconomice, geoculturale și geostrategice; Politicile Federației Ruse în România post 1991.
Potrivit sursei citate, mesajul acestei cărți, al cărei nucleu este reprezentat de o teză de doctorat susținută în 2015 la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, este că, prinsă la mijloc în cadrul proceselor retragerii „frontierei” ruse (sovietice), urmată de înaintarea „frontierelor” germană și americană urmată apoi de revenirea „frontierei” ruse, România a suferit post 1990 o serie de mari neajunsuri, care continuă și în prezent și „beneficiază” de șanse serioase de a fi prezente și în viitor.
„Autorul consideră că aceste neajunsuri au fost și sunt favorizate mai cu seamă de caracteristicile profilului psihologic/psihocultural al românilor”, a spus Botezatu.
El arată că în sprijinul afirmației sale, Florin Pintescu citează și concluzia lui Daniel David, autorul unei ample cercetări asupra acestui subiect:
„Cred că profilul psihocultural al românilor este dominat de neîncrederea în oameni, care ne face să fim mai puțin toleranți și cooperanți cu alții în beneficiul comun (cooperarea noastră este mai ales una de supraviețuire, nu de succes). Lipsa de cooperare nu ne permite să ne folosim potențialul intelectual și creativ, ceea ce generează performanțe sub nivelul său. Acest lucru duce atât la exagerarea pozitivului – orice realizare este amplificată ca un semn că, deși nu se vede, potențialul este acolo –, pe un fond de emoționalitate crescută, cât și la exagerarea negativului – din frustrarea faptului că nu reușim să ne deblocăm potențialul, pe un fond de competitivitate nedublată de disciplină/autodisciplină, cinism și scepticism crescute. Probabil că acest profil psihocultural s-a născut pe fondul unei nesiguranțe/insecurități cronice de-a lungul istoriei” .
Lucrarea realizată de universitarul sucevean este una de tip interdisciplinar, care îmbină informații din domeniul geografiei -economică și umană-, economiei politice, demografiei, sociologiei, studiilor culturale, uneori lingvisticii, istoriei și geopoliticii, a menționat Botezatu.
El spune că Florin Pintescu face acest lucru într-o manieră organică, pornind de la inferior la superior, subiectul și ținta principală fiind reprezentată de situația geopolitică, geoeconomică, geostrategică și geoculturală a României în perioada 1990-2018.
„Recomandăm cititorilor spre lectură această lucrare, în multe privințe incomodă, deoarece încearcă sistematic să demonteze diverse stereotipuri geopolitice, în vederea înțelegerii corecte a locului și rolului României în tabloul geopolitic al sud-estului Europei”, a conchis Adrian Botezatu.
Intră acum și în grupul de
