Intră acum și în grupul de
Consilierii județeni suceveni Tudor Plăcintă(PNL) și Dan Ioan Cușnir (PSD) au discutat, luni, la Subiectul Zilei de la News Bucovina despre situația care există în continuare în județul Suceava pe fondul pandemiei cu noul coronavirus, consilerul social-democrat arătând că, pe fondul lipsei de transparență, dar și a indiciilor noi apărute, se conturează un scenariu complex, inclusiv un război între facțiunile vechi PDL și PNL din noul PNL, teorie respinsă însă de consilierul liberal care spune că a fost doar un atac josnic la adresa lui Gheorghe Flutur.
Astfel, consilierul județean liberal Tudor Plăcintă a spus că în ultima vreme a văzut foarte multe teorii ale conspirației și este curios până unde va ajunge până la urmă.
„Sigur, vedem raportări în minus la Suceava. Facem din asta o știre: Domnule, cât de mult am fost mințiți, câtă incompetență și așa mai departe. Raportările în minus se fac în întreaga țară și nu se fac de acum. La Suceava au început de câteva zile”, a spus Tudor Plăcintă care a menționat că în 10 mai la Iași se raportează minus 35 de cazuri și la Timis tot minus 10 cazuri.
El a explicat că au fost modificate în timp procedurile de raportare și că sunt inadvertențe statistice, recunoscând că pot da naștere la multe speculații.
Plăcintă a arătat că Suceava a intrat în carantină pentru că în două-trei zile au fost patru sute de cazuri la Suceava confirmate cu noul coronavirus și nu din alte motive.
„Să nu intrăm în teorii ale conspirației că cineva ne-a vrut răul și ne-a carantinat pe nedrept pentru că s-au făcut niște greșeli în raportări”, a spus Plăcintă.
La rândul său, consilierul județean PSD Dan Ioan Cușnir a spus că faptul că s-au făcut greșeli în raportare este clar, dar grav este că aceste greșeli nu sunt recunoscute și că această stare poate da naștere la diverse interpretări.
El a arătat că se vorbește de încrederea în autorități, dar că doar transparența poate susține această încredere.
Potrivit lui Cușnir, autoritățile centrale dovedesc lipsă de transparență față de români, iar la nivelul județului Suceava conducătorii, în special cei militari și conducere DSP, au fost netransparenți cu sucevenii.
„Atunci nu mai putem avea încredere în ei pentru că au făcut tot ce depinde de ei ca noi să ne pierdem încrederea”, a spus Cușnir.
El a arătat că dacă se fac corecții și în alte județe asta nu înseamnă că se diminuează ceea ce s-a făcut eronat la Suceava.
Cușnir a spus că informațiile de la Suceava erau transmise la nivel central de pe o tabletă a STS, la fel cum se transmit și datele privind votul și s-a întrebat de ce nu ies la numărătoare 736 de pacienți cu Covid-19 la Suceava.
„Avem tot mai multe dovezi și indicii că în România, dar mai ales la SJU Suceava, a fost o operațiune psiholgică. Suceava a fost victima mediatică a României. Să ai 763 de teste pe oameni infectați inexistenți nu ai cum să nu-ți pui întrebări”, a spus Cușnir.
El a arătat că o formulă este ambiguitatea prepozițională, în care se prezintă decedații de Covid în loc să se spună că sunt decedați și cu Covid.
„În condițiile în care se menține ambiguitatea prepozițională și operațiunea psihologică duc la apariția panicii. Când apare panica apar și cei care încearcă să se cațere pe valul de panică”, a spus Cușnir.
El a adăugat că pe acest val de panică viceprimarul Lucian Harșovschi se fotografia noaptea când se stropeau străzile cu hipoclorit deși acum se constată că această acțiune nu a fost benefică și că primarul Ion Lungu se folosește de aceeași panică pentru a achiziționa tuneluri de dezinfectare deși nici acestea nu sunt recomandate de medici.
Cușnir a arătat că în acest mediu de panică și conducerea militară a SJU Suceava a încercat să îngenuncheze SJU Suceava amintind că toate mesajele pe care le primea CJ Suceava de la conducerea militară erau de tipul: „urmează un scenariu negru”, ”urmează un val mare de îmbolnăviri”, ”ne pregătim de cel mai negru scenariu”.
„Nu este rău că se pregăteau de cel mai negru scenariu, dar de criticat este valul de panică pe care încercau să-l inducă. Se pare că această conducere militară și-a îndeplinit scopul. Toată lumea se întreabă cum reînviem SJU Suceava, dar nu se întreabă de ce a fost pus pe chituci SJU Suceava.De ce a trebuit să fie creată panică, de ce acest spital extrem de bine dotat a trebuit transformat în spital Covid, de ce nu a fost carantinană diaspora?”, a întrebat Cușnir.
El a atras atenția că întotdeauna când cineva încearcă să-ți distragă atenția trebuie să vezi care a fost obiectivul vizat.
„Gheorghe Flutur este un lider informal al PNL pentru Moldova. Chiar dacă el crede că a băut din pocalul cu nectar al zeilor, Gheorghe Flutur a îmbătrânit din punct de vedere politic inclusiv la dumnealui în partid. Vedem că apare un război ciudat în interiorul PNL, între fosta aripă PDL și fosta aripă a PNL”, a spus Cușnir.
El crede că în cazul Gheorghe Flutur s-a stabilit un scenariu prin care acesta trebuia pus la pământ de fosta aripă a PNL.
Cușnir a spus că președintele PNL, premierul Ludovic Orban, ar putea fi unul dintre cei care au contribuit la această situație pentru că nu a primit de la început sprijinul lui Flutur pentru funcția de președinte al PNL, sau ministrul Sănătății care este președintele PNL Vaslui.
„Și cine își dorește preluarea PNL în Moldova? Să fie actualul președinte al PNL Iași care provine tot din fostul PNL?”, s-a întrebat Cușnir.
El crede că este vorba de o luptă pentru putere în interiorul PNL.
„Ce face această fostă aripă PNL din actualul PNL? Îl îngenunchează pe Gheorghe Flutur cu armele lui Gheorghe Flutur: Spitalul Județean Suceava și turismul. Practic, lupta internă din PNL dintre fostul PDL și fostul PNL au îngenuncheat turismul în Suceava, au îngenuncheat SJU Suceava doar pentru niște sfere de influență”, a spus Cușnir.
În replică, Tudor Plăcintă, a respins acest scenariu și a spus că atacul la Gheorghe Flutur a fost unul josnic din partea opoziției.
„Am un sentiment de deja vu și îmi aduc aminte de 2012 că niște oameni slabi, îl atacau când avea o problemă familială. Exact se întâmplă acum. Când omul este în spital, cu coronavirus, au început atacurile”, a arătat Plăcintă.
El a respins că ar fi fost o luptă între facțiunile din PNL, ci au fost atacuri josnice din partea unor adversari politici și ale unor oameni care așa au crezut că pot să-l pună la pământ pe Gheorghe Flutur.
Tudor Plăcintă a subliniat că PNL care de curând și-a sărbătorit a împlinit 145 de ani a trecut România prin grele momente începând cu declararea independenței de stat și tot acestui partid îl va trece și prin această pandemie.
Consilierul județean liberal a spus că atacul josnic la Gheorghe Flutur din perioada respectivă a fost nedrept, fără respectarea a niciunei norme minime de informare și a amintit că pe listele de testare pe care Flutur a fost trecut drept medic erau foarte multe inadvertențe, cu medici cunoscuți trecuți brancardieri sau fochiști, că testarea s-a realizat conform procedurilor și că atunci când era filmat SJU Suceava din dronă se vedea întreaga investiție care este mare parte meritul lui Gheorghe Flutur.
„Pentru sănătatea politicii sucevene ar trebui ca lucrurile și adevărurile să iasă odată la suprafață”, a spus Tudor Plăcintă.
El a mai arătat că cei care au lansat atacul josnic la Gheorghe Flutur a mai mizat că cei de dreapta nu au spirit de gașcă, să se apăre unii pe alții, să facem zid, front comun, așa cum s-a făcut în jurul „unei mustăți celebre”.
„Noi, fiecare, ne ducem crucea politică. De asta am intrat în politică. Ne asumăm să fim persoane publice și să dăm explicații publice fiecare dintre noi”, a spus Tudor Plăcintă.
Intră acum și în grupul de
