VIDEO// Prof. univ. dr. Mihai Dimian crede că situația de la Dorna Lactate este o consecință a faptului că avem un stat nepregătit să reacționeze în astfel de cazuri: E surprinzător că planul de măsuri începe abia acum. Vă aduceți aminte ce forfotă era în Guvern când a plecat Nokia de la Cluj?

Profesorul universitar sucevean Mihai Dimian a apreciat, sâmbătă, la o Ediție Specială de la News Bucovina, că situația în care s-a ajuns ca fabricile de prelucrare a laptelui din Vatra Dornei și Floreni să fie închise, iar brandul LaDorna să fie realizat în alte fabrici ale aceleiași companii, arată că avem un stat nepregătit să facă față unor astfel de cazuri.

Dimian a spus că orice firmă își ia deciziile în funcție de anumiți parametri, în funcție de profit, în funcție de planurile de dezvoltare, dar că problema este că statul nu este îndeajuns de pregătit să reacționeze la astfel de situații.

„Punând oameni pregătiți în aceste funcții cheie din România, pe de o parte poți face o legislație care să protejeze oamenii, iar pe de altă parte poți veni cu un plan de măsuri. Este surprinzător că planul de măsuri începe acum. Abia acum ne gândim ce soluții se pot aplica. Până acum nu a știut nimeni că firma pleacă? Am văzut că un director de la firma asta a fost pus director la DSVSA, deci există relații și, măcar informal, aflai de acest lucru și pregăteam un plan. În criza din 2009 a plecat Nokia de la Cluj. Vă aduceți aminte ce forfotă era în Guvern atunci?”, a spus Mihai Dimian.

Profesorul universitar sucevean consideră că strategia este să ai oameni pregătiți.

Potrivit acestuia, nu întotdeauna un om de afaceri foarte bun poate fi și un bun secretar de stat, ministru sau consilier, dacă nu are educația necesară să înțeleagă mecanismele pe care le are la îndemână în cadrul unui stat.

„Trebuie combinată această expertiză educațională-omul s-a format și înțelege mecanismele foarte bine și știe cum să le aplice- cu acea experiență. La noi se întâmplă să nu ai de niciunele ca să fi pus în funcție. Se întâmplă să ai un tip de experiență, sau un alt tip de experiență, dar niciuna din situații nu e de dorit”, a spus universitarul sucevean.

În ceea ce privește închiderea activității unităților de la Vatra Dornei și Floreni, Mihai Dimian a făcut o paralelă între ce înseamnă o concediere colectivă în Franța, de unde provine compania Lactalis și din România.

„Numai justificările pe care le-ar fi putut cere o instituție a statului pentru concedierea colectivă poate că ar fi întârziat cu câteva luni această măsură a firmei respective”, a spus Mihai Dimian.

El a subliniat că nu este împotriva firmei respective, însă măsurile pe care le-a luat ar fi putut avea contramăsuri din partea statului român.

Astfel, în mod normal, după ce s-a luat această decizie, ar fi trebuit ca statul să încurajeze firmele din județ care colectează laptele din zonă, îl prelucrează în fabrici din zonă și păstrează profitul în zonă.

„Ar fi companii de trei stele din județ. Le știți? Nu le știm. Din acest motiv e mai greu să acționezi la nivel civic. O firmă, dacă ia o astfel de măsură ar trebui să se teamă de impactul acestei măsuri asupra profitului ei dacă noi decidem că nu mai cumpărăm produsele respective. Ei au cumpărat un brand căruia îi scade din valoare dacă tu decizi și promovezi acest lucru: vedeți că produsele respective nu sunt de fapt din zona respectivă”, a spus Dimian adăugând că din acest motiv firma respectivă ar trebui să se mai gândească dacă mai face un astfel de lucru sau nu.

El a arătat că ar trebui să fie încurajate firmele din zonă care colectează laptele de aici, au fabrică aici și păstrează profitul aici.

„Mă doare pentru că pare că acum s-a aflat și începem un plan de măsuri pe care încă nu-l știm. Cu oamenii respectivi care intră în șomaj de la 1 septembrie, ce facem?  Este o problemă a comunității. Sunt 158 de angajați. Pentru șeful de acolo s-a găsit un loc de muncă la DSVSA. Dar restul de 157?”, a întrebat Dimian.

El a menționat că trebuie să fie o preocupare pentru soarta acestor angajați care își pierd locul de muncă, iar un stat puternic trebuie să lupte cu aceste companii, dar nu făcându-le rău.

„Noi am avut o perioadă în România în care am demonizat companiile multinaționale. Din contră, trebuie să atragi investițiile în România, dar trebuie să fi îndeajuns de inteligent și bine pregătit să creezi cadrul necesar pentru a te proteja și a avea măsuri pentru situația în care companiile, așa cum e și normal, acționează mai mult în interesul propriu decât al angajaților ei”, a spus Dimian. El s-a arătat intrigat că nu a văzut nicio poziție a sindicatelor privind situația de la