”Sunt zile in care pe holurile Tribunalului Suceava sunt mai multi avocati decat justitiabili” (VIDEO)

Rep: Domnule avocat, felicitări! De ce v-a trebuit această funcţie?
Sorin Rusu: N-aş putea spune că mi-a trebuit sau n-am avut intenţia categorică manifestată sub forma unei dorinţe de nestăvilit de a deveni decanul Baroului. Pur şi simplu am apreciat că era firesc să intru în competiţia pentru funcţia de decan, având în vedere că sunt membru al Baroului Suceava de 20 de ani, am o anumită reputaţie pe care unii mi-au şi recunoscut-o prin votul acordat în acest sens, şi în acelaşi timp, repet, mi s-a părut absolut normal ca un exerciţiu transparent şi democratic să existe cel puţin doi competitori pentru această funcţie.

Rep: Aţi fost timp de mai bine de 12 ani prodecan. A constituit asta un avantaj pentru alegerea dvs.?
S.Rusu: Poate că da, sub aspectul elementului legat de experienţa activităţii în Consiliu, poate a contat. Dar nu vă pot explica în detaliu criteriile pe baza cărora fiecare dintre participanţii la Adunarea generală şi-a manifestat votul.

Rep: Participarea la alegerile de acum a fost una surprinzător de mare. Ce credeţi că i-a determinat pe oameni să vină la votul pentru un nou şef pe linie administrativă, ca să zic aşa?
S.Rusu:Sunt foarte mulţi avocaţi tineri care, în mod surprinzător, pentru mine cel puţin, dar este şi opinia altor membri ai Baroului, au venit, au fost prezenţi pentru că în primul rând este o ocazie specială în care îşi pot cunoaşte ceilalţi colegi din Barou, se pot informa foarte exact cu privire la problemele pe care le are Baroul respectiv, şi implicit problemele care le pot afecta lor cariera profesională, şi în acelaşi timp, au fost conştienţi că votul lor este important şi că manifestându-şi votul se implică în viaţa acestui Barou. Este un semnal extraordinar de surprinzător, de plăcut, pe care nu l-a scontat nimeni. În general, participarea la Adunarea generală era mai scăzută, existând un anumit gen de rutină pentru acest gen de adunări generale. De data aceasta, repet, surpriza a fost foarte plăcută şi dacă se va continua cu această implicare efectivă şi pe viitor, ar fi excelent.

Rep: Totuşi nu am înţeles foarte exact, de ce aţi candidat?
S. Rusu:Am candidat pentru că am o experienţă cu ajutorul căreia cred ca aş putea face faţă şi pot face faţă acestei funcţii de responsabilitate, pentru că nu este o funcţie de conducere în adevăratul sens al cuvântului sau în sensul clasic. Pentru că mi s-a părut normal să nu fie un singur competitor, să fie doi, şi Adunarea Generală să decidă, ceea ce s-a şi întâmplat, iar rezultatul, echilibrat fiind, a demonstrat că aceasta este opţiunea care reprezintă dorinţa majorităţii şi care trebuie luată în considerare. Şi pentru că, în sfârşit, în al treilea rând, am fost rugat de mai mulţi colegi să mă implic în acest proces electiv pentru că şi în opinia lor aş putea să reprezint interesele acestui Barou aşa cum îşi doresc.

Rep: Ce vă propuneţi dvs. pentru acest mandat de 4 ani?
S.Rusu: Practic, decanul este asimilat Consiliului Baroului, Consiliul fiind cel care ia o decizie referitoare la activitatea acestuia. Decanul are în esenţă un rol de reprezentare a Baroului în raportul cu terţii. Prin urmare, decanul nu decide nimic fără a avea o hotărâre a Consiliului în acest sens. Decizia mea de a candida şi planul pe care mi l-am propus împreună cu actualul Consiliu, pentru că nu a existat o activitate substanţială în ceea ce priveşte intrarea în această competiţie împreună cu un anumit Consiliu. Pur şi simplu, acesta a fost rezultatul votului. Nu am ştiut în nici un moment în mod categoric cine vor fi consilierii pe care Adunarea generală îi va desemna să ocupe aceste funcţii. Am reuşit în prima şedinţă legal constituită a acestui Consiliu al Baroului, să ne cunoaştem, să constatăm că avem acelaşi interes, respectiv acela de a reprezenta corect şi onest interesele fiecărui membru al Baroului, am desemnat prodecanul acestui Barou şi împreună am decis, apropo de întrebarea dvs., să asigurăm pe viitor o mai mare transparenţă a deciziilor sau a modului în care Consiliul ia decizii cu privire la activitatea curentă a acestui Barou şi cu privire la problemele care apar în mod inevitabil pe durata unui mandat.
Ne-am propus să avem o atitudine ceva mai exigentă poate în ceea ce priveşte examenul de admitere în profesie şi suntem dispuşi a colabora într-o manieră mult mai generoasă cu orice membru al Baroului care are o iniţiativă bună şi care poate fi profitabilă tuturor membrilor acestui Barou.

Rep: Păi mă iertaţi că vă întreb, 12 ani aţi fost prodecan. N-aţi putut să faceţi lucrurile astea? Sau trebuiau făcute numai din postura de decan?
S. Rusu: Nu, nu! Chestiunea se referă la faptul că am fost prodecanul acestui Barou începând din 1990, când, evident, lucrurile şi pentru Consiliu ca şi pentru întreaga societate erau altele. La noi lucrurile sunt într-o permanentă schimbare. Am avut o anumită activitate şi poate simpla concluzie că am fost prodecanul Baroului timp de 12 ani demonstrează că am avut o activitate destul de benefică.

Rep: Vorbeaţi de exigenţa admiterii în această „castă” a avocaţilor. Spuneţi-i cum vreţi dvs…
S.Rusu: Părerea mea este că nu e o „castă” dacă ne raportăm la numărul foarte mare de avocaţi.

Rep: Ce vă doare, apropo de această admitere în cadrul Baroului? Vorbeaţi de o exigenţă pe care trebuie să o promovaţi de acum înainte.
S. Rusu: Au fost discuţii care nu sunt specifice neapărat Baroului Suceava, ci tuturor barourilor pentru că examenul de primire în profesie s-a organizat pe centre zonale. Spre exemplu, cei care pentru a obţine această calitate de avocat în judeţele Suceava şi în Botoşani au susţinut aceste examene aici. Au fost discuţii şi aici şi în alte barouri cu privire la faptul că prin procedura de organizare a acestui examen nu s-ar fi adoptat o atitudine mai fermă, astfel încât cei care au candidat sau au concurat pentru această funcţie au avut o inspiraţie mult mai bogată decât ar fi fost normal.

”Sunt frecvente din păcate, manifestări, să spunem exagerate, din partea unor magistraţi în ceea ce priveşte activitatea avocaţilor…”

Rep: Sunt prea mulţi avocaţi pe piaţă în momentul de faţă din punctul dvs. de vedere?
S.Rusu: Dacă ne raportăm la judeţul Suceava, poate nu sunt prea mulţi, deocamdată, însă efectele crizei s-au amplificat şi acum sunt momente în care pe holurile Tribunalului Suceava, ca şi în teritoriu, sunt zile în care sunt mai mulţi avocaţi decât justiţiabili. Acesta ar putea fi răspunsul la problemă.

Rep: Ce vă doare pe dvs. în momentul de faţă ca avocat? Şi ce credeţi că îi doare pe colegii dvs.?
S.Rusu: Sunt extrem de multe probleme care nu au fost percepute în mod corect. Mă refer în primul rând la imaginea pe care profesia de avocat o are, nu doar în Baroul Suceava, ci în general, sunt multe aspecte de rezolvat în ceea ce priveşte comunicarea dintre Baroul Suceava şi conducerea instanţelor de judecată, şi nu mă refer neapărat la conducerea acestora, ci la fiecare magistrat în parte. Sunt frecvente din păcate, manifestări, să spunem exagerate, din partea unor magistraţi în ceea ce priveşte activitatea avocaţilor. Sunt foarte multe de făcut în privinţa condiţiilor în care noi ne desfăşurăm activitatea şi în acelaşi timp sunt multe alte probleme legate de birocraţia excesivă care există în raportul dintre Barou şi celelalte organe ale statului.

Rep: Domnule decan, vă consideraţi un reformator sau un moderat?E nevoie acum de un decan moderat sau de unul reformator, pentru că problemele pe care le-aţi expus nu sunt uşoare şi nu cred că vor putea fi ţinute sub control sau rezolvate într-o manieră de o foarte mare eleganţă sau delicateţe?
S.Rusu: Da, sunt foarte multe probleme de rezolvat, probleme pe care deja mi le-am însuşit, probleme pe care le-au avut şi fostul Consiliu al Baroului şi fostul decan. Nu putem rezolva aceste probleme printr-o acţiune radicală, pentru că sunt probleme care s-au perpetuat. Din păcate, ele s-au accentuat, dar în mod categoric, putem rezolva toate aceste inconveniente doar printr-o atitudine diplomatică, să spunem. Moderată poate ar însemna mai mult că nu avem energia suficientă să acţionăm într-un anumit sens. O vom face cu siguranţă pentru că, repet, Consiliul nu-şi propune să rezolve nişte probleme abstracte, ci îşi propune să rezolve toate problemele pe care le semnalează membrii Baroului.

Rep: Faptul că la Suceava la Universitate nu există Facultate de Drept, consideraţi că e un minim sau un plus pentru judeţul nostru?
S.Rusu: Nu ştiu dacă există sau nu există. Problema nu o văd în acest mod. Nu cred că Universitatea din Suceava, presupunând că are o astfel de facultate, este de natură să influenţeze din punct de vedere calitativ, actul de justiţie. Opinia mea este că fiecare student la Facultatea de Drept trebuie să-şi dea seama şi să aibă o motivaţie personală. Sigur, contează calitatea actului universitar în sensul calităţii profesorilor care încearcă să-şi înveţe ucenicii să poată începe cu succes o anumită profesie. Trebuie să acceptăm şi faptul că Baroul însuşi are nişte obligaţii în acest sens, respectiv trebuie să se preocupe de pregătirea profesională atât a stagiarilor, cât şi, mai nou, de pregătirea permanentă profesională a tuturor avocaţilor, fie ei şi ?definitivi?Deci repet, este o obligaţie legală astfel încât o eventuală deficienţă a calităţii actului universitar poate fi compensată prin pregătirea profesională permanentă a avocaţilor, ştiindu-se faptul că pentru a putea profesa ca avocat trebuie să înveţi permanent. Nu-ţi este suficient ce ţi s-a predat trei ani sau trei ani şi încă doi pentru un master.

Rep: Ce sfat vine de la dvs. către nouă generaţie care după liceu se apucă de Facultatea de Drept?
S.Rusu: Sfatul meu este să ia această decizie de a deveni avocat şi de a profesa numai în măsura în care conştientizează dificultăţile pe care le presupune exercitarea unei asemenea profesii. Şi când spun dificultăţi nu mă refer neapărat la cele de ordin material referitoare la condiţiile în care se lucrează şi la dificultatea relaţiilor cu instanţele de judecată, cu justiţiarii ş.a.m.d, ci mă refer la faptul că dacă nu au chemarea aceasta pentru a se implica în lupta, la modul generic vorbind, pentru adevăr, e mai bine să-şi aleagă o altă profesie.

Rep: Păi aflarea adevărului e problema la avocaţi sau câştigarea proceselor?
S.Rusu: Acesta este un gen de paradox. Fiecare dintre justiţiabilii sau dintre clienţii pe care eu cel puţin i-am acceptat în vederea susţinerii cauzelor au pornit de la premiza că au dreptate şi în general am făcut toate demersurile profesionale pentru a demonstra că au dreptate, eu însumi fiind convins că au dreptate. E adevărat, lucrurile sunt mai nuanţate dacă ne raportăm la domeniul penal. Eu unul trebuie să recunosc că în momentul de faţă , de fapt de o perioadă bună de timp, susţin cauze numai în materie civilă şi comercială.

Rep: Voiam să ating şi eu subiectul acesta. De ce foarte mulţi avocaţi tineri se îndreaptă către penal? Se câştigă mai bine?
S.Rusu: Este posibil să se câştige mai bine, nu v-aş putea spune pentru că, repet, eu unul nu mai sunt implicat în acest gen de procese şi pe de altă parte trebuie să recunoaştem că aceste procese penale sunt mai spectaculoase. Ca dovadă că rar am văzut mass-media să vină să urmărească evoluţia unui proces civil sau comercial, în penal fiind însă prezentă de nenumărate ori pentru a vedea care e atmosfera, pentru a lua pulsul evenimentelor.