Anul Cehov la Suceava a debutat cu expozitia “Amintiri din Livada de visini”

Anul Cehov la Biblioteca Bucovinei

Biblioteca Bucovinei “I.G.Sbiera” şi Filiala Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România celebrează prin câteva manifestări “Anul Cehov”, prilejuit de împlinirea a 150 de ani de la naşterea, la 29 ianuarie 1860, a celebrului scriitor rus Anton Pavlovici Cehov, considerat cel mai mare dramaturg al Rusiei.
Scriitoarea Angela Furtună informează că holurile instituţiei găzduiesc de câteva zile o amplă expoziţie de carte şi documente ce evocă viaţa şi opera scriitorului. Expoziţia de carte se numeşte “Amintiri din Livada de vişini”.

Despre un geniu absolut: Anton Pavlovici Cehov

Cehov este renumit mai ales ca dramatug, cochetând cu teatrul încă din adolescenţă. După absolvirea studiilor de medicină la Moscova, începe să publice proză şi teatru. Istorică rămâne întâlnirea sa cu Constantin Stanislavski, în 1896: marele regizor îi va pune în scenă operele, mai târziu. Între 1897 şi 1901, sunt publicate şi reprezentate piesele “Unchiul Vania” şi “Trei surorii. Soţia lui Cehov, cu care acesta se căsătoreşte în 1901, a fost actriţa Olga Knipper (1868-1959). În 1903 apare şi “Livada de vişini”, care va avea prima reprezentaţie la Teatrul de Artă din Moscova în 1904, în regia lui Stanislavski. În acelaşi an, la numai 44 de ani, Cehov moare de tuberculoză la sanatoriul Badenweiler din Germania.

Alte piese de teatru scrise de Cehov au fost: “Asupra efectelor nocive ale tutunului”, în 1886; “Ivanov”, 1887; “Cererea în căsătorie”, 1888-1889; “Pescăruşul”, 1896. Ca povestitor, de asemenea remarcabil, autorul a lăsat volumele: “Moartea unui slujbaş” 1883, “Grasul şi slabul” 1883, “Cameleonul” 1884, “Masca” 1884, “Stepa” 1888, “Salonul numărul 6” 1892, “Omul în carapace” 1898, “Doamna cu căţelul” 1899. Două schiţe umoristice au adus un plus de celebritate marelui scriitor: “Povestirile Melpomenei”, 1884 şi “Povestiri pestriţe”, 1886.

Atât în piesele, cât şi în schiţele şi povestirile sale, Cehov a respins ca perimat modelul standard al intrigii şi prezentării personajelor, impunând o metodă mai subtilă de redare a forţelor conştientului şi subconştientului care se concurează într-un plan distinct, profund, dincolo de aparenţe.

Cehov a fost unul din arhitecţii dramei moderne, alături de Ibsen, Shaw, O’Neill şi Beckett. A fost un pionier în domeniul remodelării moştenirii epice a literaturii beletristice din secolul al XX-lea.

Un alt titan al literaturii ruse, Tolstoi, a scris despre Cehov: “Cehov este un artist incomparabil, da, da, absolut incomparabil… Un artist al vieţii… Cehov a creat forme noi de scris, complet noi, după părerea mea, în întreaga lume, cum nu am mai întîlnit nicăieri… Şi nici nu poţi să-l compari pe Cehov ca artist cu scriitorii ruşi anteriori – cu Turgheniev, Dostoievski sau cu mine. Cehov a impus o formă specifică, asemenea impresioniştilor.”

Cehov nu şi-a făcut iluzii, nici nu a fost un naiv: “Tot ceea ce am scris va fi dat uitării în cinci sau zece ani; dar drumurile pe care le-am defrişat vor rămâne solide şi practicabile – acesta este singurul meu merit.”

Prin opera sa, Cehov a desfiinţat toate şabloanele şi canoanele precedente şi a revoluţionat în mod fundamental teatrul, ca mijloc de exprimare a unui concept deosebit de modern de experienţă umană şi posibilităţi sociale.

Teatrul de bibliotecă “Mihai Drişcu”

Tot scriitoarea Angela Furtună ne reaminteşte faptul că legăturile bibliotecii sucevene cu teatrul şi susţinerea lui nu sunt noi. În urmă cu ceva timp, la iniţiativa profesoarei Paula Tudose şi a scriitorului Constantin Severin, susţinuţi şi de scriitoarea Angela Furtună, Biblioteca Bucovinei a lansat un program propriu şi inedit de Teatru de Bibliotecă dedicat unui critic de teatru originar din Suceava, astăzi dispărut, scriitorul Mihai Drişcu.

În cadrul acestui program, în 2006-2007 au avut loc câteva reprezentaţii teatrale susţinute de echipe şi mini-companii aparţinând unor liceeni şi studenţi suceveni. Între timp, aceste reprezentaţii au fost continuate şi prin lecturile publice organizate de Angela Furtună, cu pagini celebre din câţiva scriitori îndrăgiţi: Norman Manea, Monica Lovinescu, Constanţa Buzea, Nicolae Ţone, Daniel Bănulescu, Gheorghe Grigurcu, Cristian Popescu, Paul Goma, Benedict Solomon, Floarea Ţuţuianu, Ion Stratan, Ruxandra Cesereanu, Luiza Palanciuc, Marlena Braester, Matei Vişniec, Benjamin Fondane, Mihai Eminescu, Paul Celan, etc..

Anul “Paul Celan”

Mai mult, la Biblioteca Bucovinei, “Anul Paul Celan” (23 nov. 1920 – 20 aprilie 1970), care va găzdui mai multe evenimente în următoarele luni, a fost deschis cu ocazia “Zilei Internaţionale de comemorare a Victimelor Holocaustului”, din data de 27 ianuarie 2010, care a avut loc în Aula Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare”, când a fost citit textul Todesfuge – Fuga morţii – Death Fugue, de Paul Celan.