Intră acum și în grupul de
Sociologul sucevean dr. Adrian Botezatu a declarat, marți, la Subiectul Zilei de la News Bucovina, că județul Suceava nu este atractiv pentru tineri pentru că situația economică a județului nu este foarte înfloritoare.
„Am observat că persoane în jurul vârstei de 50 de ani cu un stagiu lung în afara țării preferă să se repatrieze în județul Suceava, dar pentru tineri județul Suceava nu este ofertant”, a spus Botezatu.
El a explicat că pentru orice comunitate care își dorește dezvoltarea se impune sprijinirea și apariția unor entități economice puternice pentru că fără companii locale puternice nu există creștere economică și dezvoltare socială.
„Creșterea și dezvoltarea socială nu se pot face fără o dezvoltare bazată pe cunoaștere. Noi avem USV într-o dinamică bună, dar fără sprijinul acestei universități nu putem vorbi de dezvoltare socio-economică”, a spus sociologul sucevean care a menționat că știe foarte mulți antreprenori locali la care baza angajaților sunt absolvenți ai USV.
El a mai spus că este nevoie și de creștere demografică pentru că atunci când există 50 la sută deficit din forța de muncă, când pleacă absolvenți de licee bune la universități de prestigiu din țară și străinătate și marea lor majoritate nu se întorc înseamnă că există un minus și a subliniat că în marile metropole creșterea demografică se bazează pe migrație și nu neapărat pe sporul demografic natural.
„Până în etapa actuală nu a existat o preocupare reală în zona dezvoltării socio-economice în ultimii 20 de ani. Problema care se pune este declanșarea unei dezbateri în comunitatea locală despre ceea ce ar trebui să se întâmple în următorii 20 de ani. Dacă ceea ce s-a făcut în ultimii 20 de ani a fost insuficient, să vedem care sunt cauzele pentru a porni aceste motoare”, a spus Botezatu.
El a menționat că există și varianta ca Suceava să se mențină în subdezvoltare.
„Trei sferturi din planetă trăiește în subdezvoltare. Există și această variantă, tehnic vorbind, în care dacă nu suntem preocupați, o putem lungi foarte mult pe acest subiect”, a spus Botezatu.
El consideră că pivotul central al dezvoltării municipiului și județului Suceava este dezvoltarea USV.
„Nu identific un alt motor mai important decât acesta”, a adăugat sociologul sucevean care crede că dacă vor să dea un semn de bună credință față de USV, primarul Ion Lungu și președintele CJ Gheorghe Flutur ar trebui să vină cu propuneri de teren pentru dezvoltarea universității sucevene.
Adrian Botezatu a amintit că înainte de 1989 Suceava avea o zonă industrială mare, dar atipică pentru că municipiul Suceava este atipic fiind format din două zone distincte care au făcut parte din două țări distincte.
„E vorba de Burdujeni care era o entitate aparținând Regatului României și orașul Suceava ce aparținea Imperiului Habsburgic. Paradoxal, zona industrială s-a făcut în zona dintre cele două entități, deci, oarecum, într-o zonă centrală geografic, lucru nemaiîntâlnit în niciun alt oraș din țară din ceea ce știu eu. Ne-am trezit cu o zonă industrială în zona centrală geografic a noului municipiu Suceava care a fost și o oportunitate după 1990 când industriile tradiționale au colapsat”, a spus Botezatu adăugând că în această zonă au apărut Iulius Mall, Shopping City, care au reconfigurat zona.
El crede că și zona unde este Combinatul de Celuloză și Hârtie ar putea să intre într-un proiect de regenerare urbană.
Adrian Botezatu a subliniat că nu a existat preocupare pentru crearea de noi zone industriale cum au făcut alte orașe, județe, unde s-au creat mai multe parcuri industriale și unde acum este o criză a forței de muncă, resursa locală fiind deja angajată și sunt ofertați lucrători din alte județe sau alte regiuni alte țării.
Sociologul sucevean a mai declarat că pentru tinerii sub 30 de ani județul Suceava a resimțit două șocuri. Unul dintre acestea a fost în 2011, în timpul mandatului ministrului Educației Daniel Funeriu, când USV a fost retrogradată pe criterii subiective, iar autoritățile locale au jucat la off-side și nu au sprijinit USV în lupta cu acea acțiune incorectă a ministrului Funeriu.
Un al doilea șoc a fost cel legat de obsesia pentru un bacalaureat foarte dur.
„În piața muncii, din 10 participanți la interviuri, opt nu au bacalaureatul luat ceea ce este o anatemă pe un termen lung. Mă îndoiesc că acele persoane vor mai remobiliza pentru a-și rezolva problema”, a spus Botezatu.
El consideră că ar fi necesară organizarea examenului de bacalaureat diferențiat, dar și reintroducerea examenului de admitere la facultate.
„E nevoie de un examen mai ușor pentru că scopul până la clasa a XII-a este educația și nu neapărat inocularea de informații, dar și de reintroducerea examenului de admitere în facultăți. Odată ce ai luat o notă mică la Bacalaureat, rămâi cu ea toată viața și o notă mică la Bacalauareat nu vei putea intra la Medicină. Un examen de admitere va permite încurajarea efortului ulterior”, a spus Adrian Botezatu.
Mai mult, o politică în vederea dezvoltării este crearea efectivă a unei zone de tip metropolitan pentru că în municipiul Suceava nu mai este teren pentru dezvoltare industrială.
„Comunitatea este în expansiune. Nu mai poți purta, ca adult, hainele din copilărie. Nu mai putem ține Suceava, ca pol urban de dezvoltare, să fie blocat, închis, trebuie să se dezvolte cu comunele limitrofe, iar polul urban va fi de 200.000 de locuitori”, a spus Adrian Botezatu.
El a arătat că faptul că se construiește în municipiul Suceava este foarte bine, dar că partea proastă este că se construiește haotic din vina autorităților pentru că nu există arhitect-șef de 20 de ani, nu există Plan Urbanistic General și nu sunt clare foarte multe lucruri.
„E nevoie de o viziune de dezvoltare a unei comunități și de a construi o entitate urbană”, a spus Adrian Botezatu.
El a subliniat că faptul că se construiește, este semnalul unei anumite prosperități.
„Eu întotdeauna am criticat politicienii care vorbesc de sărăcie referindu-se la Suceava. Tocmai acest export de forță de muncă masiv, de 50 la sută din forța de muncă activă, are și partea bună. Există un grad de prosperitate al județului pe care nu-l întâlnim în foarte multe regiuni din țară. În jurul Clujului, în județ, e sărăcie. În jurului Iașiului, la fel. Adică Iașiul, Clujul, dacă ar fi avut în jur un județ precum Suceava era Bavaria. Autoritățile sunt cu mult în urma inițiativei private a cetățenilor care se mobilizează și muncesc pentru binele familiilor proprii”, a explicat sociologul.
El consideră că dacă a fost ceva ce a lipsit a fost direcția de dezvoltare și urbanistică și economică și industrială pentru că a lipsit o viziune în acești ani ca dezvoltatorii imobiliari să știe care este axul de dezvoltare al municipiului.
Potrivit lui Botezatu, în următorii 20 de ani axul normal, firesc, geografic, al unui nou centru urban este în zona Salcea-Dumbrăveni-Fântânele, în triunghiul dat de râul Siret cu râul Suceava, pentru că în mod normal pe acolo trebuie să treacă și autostrada spre Siret și este și proximitatea cu municipiul Botoșani.
Ca și zonă de dezvoltare industrială el consideră că se pretează zona Stroiești spre Ilișești și zona de la Pătrăuți spre Dărmănești.
„Acestea sunt zonele unde s-ar putea vedea o dezvoltare industrială, iar ca dezvoltare urbană, axul către râul Siret pentru că în zona cealaltă, spre Moara, nu este o zonă construibilă”, a mai spus Botezatu.
Intră acum și în grupul de
