Intră acum și în grupul de
Activistul de mediu sucevean Tiberiu Boșutar a explicat la Analiza de Seară de la News Bucovina motivele pentru care compania HS Timber Industries este nevoită să închidă capacitățile de prelucrare din Rădăuți și Siret, una din cauze fiind că firma nu se mai poate aproviziona cu cantități suficiente de material lemnos la un preț competitiv după ce furnizorii pe care i-a crescut au devenit puternici, s-au dotat cu utilaje moderne, iar la licitații își permit să ofere și 1000 de lei pe mc pe picior.
„Scopul nostru, al activiștilor de mediu, nu este să închidem sau să deschidem firme. Pe noi ne interesează ca ceea ce este prelucrat să fie prelucrat cu acte”, a spus Boșutar care a recunoscut însă că de fiecare dată când se întâlnea cu cei de la HS Industries le cerea să-și închidă fabricile.
„În momentul de față, cel mai concret lucru pe care îl știm este că 600 de oameni trebuie să plece acasă, dar nici nu putem fi ipocriți să le plângem oamenilor de milă când noi ani de zile am cerut să se închidă fabricile astea”, a spus Boșutar.
El a arătat însă că oamenii trebuie să înțeleagă ce se întâmplă cu lemnul și care e treaba cu fabricile astea două.
„Într-adevăr, în România, se spune că problemele au început în sectorul forestier când au venit austriecii, fabricile acestea mari, și problemele nu au venit de la faptul că ei au cumpărat lemn, ci de la faptul că ei au cumpărat actele. Pădurile din România fac o groază de lemn. Noi nu avem o criză de lemn în România, ci avem o criză de acte pentru că avem un consum anual real care se ridică la 30 de milioane de mc și avem acte pe 18 milioane”, a spus activistul de mediu.
El a amintit că până să intre pe piață companiile mari se făceau transporturi cu acte și fără acte.
„Când au venit 4-5 companii mari și au cumpărat din start 7 milioane de mc pe acte, din start trebuie să duci 20 de milioane de mc de lemn cu acte pentru 5 milioane de mc”, a menționat Boșutar.
El a explicat că în România sunt circa 7 milioane de hectare de terenuri cu vegetație forestieră care au o creștere anuală medie de 8,5 mc la hectar, ceea ce înseamnă că pădurile din România produc 60 de milioane de mc de lemn pe an, în total.
„Avem un consum anual de 35 de milioane de mc. Problema cea mai mare este că avem acte doar pentru 18 milioane de mc”, a spus activistul de mediu.
El a arătat că nu se poate reduce consumul de lemne pentru încălzire decât dacă se vine cu ceva în schimb, cu o sursă alternativă de încălzire.
„Românii trebuie să înțeleagă că lemnul destinat industriei e una și lemnul pentru încălzire e alta. Noi aducem în discuție că lemnul pentru încălzire e foarte scump, dar nu suntem bine informați pentru că nu știm că la RNP este 100 de lei mc de lemn de rășinoase și 180 mc lemnul de foioase, nu depunem cereri la ocol, dar cumpărăm de la samsar cu 400 de lei mc fără acte că așa ne-am obișnuit”, a mai spus Boșutar.
El a explicat că problema majoră, dacă ar vrea toți să cumpere lemn cu acte, că nu este posibil pentru că sunt acte pentru 18 milioane de mc din care, din start 10-12 milioane ia industria, iar pentru populație mai rămân circa 5 milioane de mc, dar în realitate sunt 20 de milioane de mc de lemn de foc folosit.
Boșutar a mai spus că cele trei fabrici ale HS Timber au o capacitate de prelucrare de circa 3,6 milioane de mc pe an, iar țara produce circa 5 milioane de mc de lemn de lucru rășinoase.
„Din 2016 există o lege care nu lasă o firmă să prelucreze mai mult de 30 la sută din lemnul total pe specii și pe clasă de calitate, deci ei au voie să prelucreze undeva la 1,3-1,4 milioane de mc”, a spus activistul de mediu care a subliniat că nu crede că poate dovedi cineva că a intrat în curtea acestora lemn fără acte.
„La ei a intrat lemn cu aviz pentru că lemnul trebuie plătit și plata a fost făcută prin bancă”, a spus Boșutar.
El a adăugat că în anul 2021 compania nu a reușit să atingă cifra de prelucrare și că firmele mici au avut posibilitatea să dea și 800-900 de lei mc pe picior.
„Acum s-a strâns cureaua și e concurență foarte mare și bătaie mare pe lemnul cu acte și cum ei nu pot să taie lemn fără acte, pur și simplu rămân fără lemn. Capacitatea lor este de 1,2 milioane de mc de fabrică. Au trei fabrici, Au posibilitatea să cumpere din România cam 1,5 milioane și au reușit să cumpere 1,2 milioane”, a spus Boșutar.
El a menționat că în anii trecuți aceștia au mai importat lemn din Cehia, Slovacia unde erau doborâturi și era lemnul mult sub prețul României.
„Lemnele alea s-au terminat, din România nu pot face față concurenței pentru că prețul e foarte mare pentru că firma mică poate să dea 1000 de lei mc pe picior pentru că dacă el licitează o sută de metri, poate ușor să scoată 200-300 de mc și atunci la preț e o medie bună. Când licitezi 10.000 de mc, nu poți scoate 30.000 de mc pentru că atragi atenția”, a spus Boșutar.
El a arătat însă că firmele mici au fost crescute tot de compania mare.
„Când au venit în țară au adunat în jurul lor foarte multe firme mici, le-au dat bani avans cu care s-au cumpărat utilaje, camioane, și-au făcut relații, iar pe unde au mers au făcut prăpăd și nu i-a întrebat nimeni că era o scăpare legislativă. Ăia au crescut suficient de mari încât să le facă probleme tocmai celor care i-au crescut. Acum HS are probleme exact cu firmele pe care le-am enumerat pentru că și-au luat utilaje foarte performante cu care pot prelucra lemn destul de mult”, a mai spus Boșutar.
El a reamintit că atunci când au venit firmele mari în România aici era groaznic, se căra rumeguș cu roaba la râu sau se dădea foc la harțapele în spatele fabricii și că erau munți de rumeguș.
„Când au venit au schimbat viziunea asupra modului de lucru, a felului cum se făcea exploatarea forestieră. Au apărut utilaje performante. Intenția lor nu a fost să-și crească concurența, ci să crească furnizori puternici. Problema este că s-a câștigat foarte mult din comerțul fără acte, că se făceau trei drumuri fără acte, iar al patrulea drum, cu acte se făcea la unul dintre marii prelucratori”, a mai spus Boșutar.
El a arătat că se vede că românul poate să dea de trei ori pe materia primă față de cât ia pe produsul finit pentru că „se descurcă și mai face combinații”.
Boșutar a mai declarat că acțiunile activiștilor de mediu au avut ca efect acțiuni legislative care au strâns cureaua destul de mult în sectorul forestier, iar SUMAL 2 este cel mai important instrument, dar și că deșeurile de lemn și rumegușul au devenit materiale lemnoase.
Activistul de mediu sucevean a făcut un apel ca să fie găsită soluția pentru ca tot lemnul care este tăiat din pădure să aibă acte.
„Avizați și facturați tot ceea ce iese din fond forestier ca să nu mai fie lemn furat. Legalizați lemnul care se taie din pădure și care avem nevoie toți”, a mai spus Boșutar.
Intră acum și în grupul de
