Intră acum și în grupul de
Scriitorul sucevean Ion Drăguşanul a deschis, miercuri, seria invitaţilor speciali aşteptaţi în cadrul „Târgului de carte”, care se desfăşoară în perioada 28 februarie-8 martie, la Suceava, în incinta Muzeului de Ştiinţe ale Naturii.
El a ales să prezinte celor adunaţi la eveniment constatări strânse de-a lungul timpului şi elaborate în lucrarea „Povestea aşezărilor bucovinene”, editată în două volume, care cuprinde istoria a 293 de localităţi bucovinene.
“Nu intenţionam să scriu un istoric a tuturor satelor bucovinene, a tuturor localităţilor mari şi mici, unele chiar dispărute. Intenţionam să scriu o carte despre folclor, însă dacă vrei să cunoşti producţia spirituală a unui sat, trebuie să ştii povestea satului. De pildă, de ce la Cajvana costumele tradiţionale au culorile alb sau alb-negru, de ce datinile lor aduc uşor spre Ardeal şi spre Maramureş unde întâlnim strigăturile cu < Moroşene, moroşene… >? Dacă îi citeşti povestea, vei constata că la venirea austriecilor satul era de vreo 10 ani pustiu şi că abia în 1781 se aduc 84 de emigranţi tot din Cajvana”, a explicat scriitorul Ion Drăguşanul.
Pentru a stârni interesul celor prezenţi, acesta şi-a apreciat exemplul dat ca fiind unul banal, motivând că a înţeles lucrând la “Povestea aşezărilor bucovinene” că “dacă citeşti istoria fiecărei aşezări, istoria comunitară, istoria mulţimilor şi nu a celor care de-a lungul vremii ne-au făcut să ne asumăm sfârşitul Sfântului Andrei, adică să fim crucificaţi mereu cu capul în jos”, se pot găsi lucruri care istoricilor le-au scăpat.
Scriitorul a menţionat că pe parcursul realizării lucrării a avut numeroase satisfacţii etimologice, aducând lămuriri asupra unor expresii preluate şi folosite greşit: de exemplu “tercea-bercea” şi nu “terchea-berchea” şi descoperind semnificaţii ale numelor: “Marga, de pilda, înseamnă vacă”.
Dincolo de aceste poveşti care ţin de haz, de etimologie, Ion Drăguşanul a vorbit şi despre probleme reale care au avut o implicaţie negativă în viaţa românilor, aducând în discuţie un episod petrecut la 1772 la venirea ruşilor când populaţia nu avea voie să părăsească satul în care îşi ducea existenţa. “Nu se putea pleca decât cu teşcherea, adică cu o împuternicire care permitea locuitorilor trecerea dintr-un sat într-altul. Atunci împuternicirea era mai vitală decât banii, de unde mai târziu a prins contur expresia de a pune banii la teşcherea”, a spus scriitorul sucevean.
Acesta a mai punctat şi faptul că a descoperit în cercetările efectuate, că actorul Florin Piersic face parte din a 7-a generaţie de “Piersici ai Bucovinei”.
Ion Drăguşanul şi-a încheiat discursul precizând: “Dacă facem eforturi ne putem regăsi istoria obştească. Cred că a fost ceva muncă, însă nu am simţit acest lucru pentru că am folosit extraordinar de multe surse de informare; nu am simţit efortul depus, deoarece cărţile de genul acesta se trăiesc ca o sărbătoare a sufletului, ai impresia că ai trăit cu adevărat în perioada de muncă”.
De sub peniţa scriitorului sucevean au mai ieşit următoarele volume: “Istoria uitată şi iertată a averilor mănăstireşti”, “Vechi colinde bucovinene”, “Istoria costumului popular bucovinean”, “Pictori şi sculptori din Bucovina”, “O istorie a scrisului bucovinean”.
Cei interesaţi pot achiziţiona cele două volume „Povestea aşezărilor bucovinene”, care se vând la pachet, contra sumei de 100 lei, în cadrul „Târgului de carte” care îşi va ţine deschise porţile până la data de 8 martie, zilnic, în intervalul orar 10.00-18.00.
Intră acum și în grupul de
