Intră acum și în grupul de
Scriitoarea Angela Furtună a fost distinsă cu Diplomă de merit şi Premiul de Excelenţă din partea “The World Organization of Bukovinian Jews” pentru creativitate şi spiritul dreptăţii.
Organizaţia, formată din prestigioşi oameni de cultură, universitari şi alţi profesionişti, apreciază la cel mai înalt nivel creativitatea şi spiritul dreptăţii, lupta pentru denunţarea ascensiunii antisemitismului, efortul şi strategiile de cunoaştere şi înţelegere a Iudaismului precum şi mijloacele literare, estetice şi etice utilizate de autoare în expresia sa literară, civică, politică şi socială.
Angela Furtună: „În Ţara Sfântă au fost plantaţi zece copaci în onoarea mea”
“Am primit acum câteva zile prin poştă Diploma de excelenţă oferită de Organizaţia Mondială a evreilor originari din Bucovina, însoţită de o diplomă prin care mi se aduce la cunoştinţă că în Ţara Sfântă, în pădurea de la Muntele Carmel, acolo unde sunt răsădiţi copaci în memoria marilor personalităţi ale lumii, au fost plantaţi şi zece copaci în onoarea mea, aşa cum spun ei, pentru creativitate şi pentru spiritul dreptăţii, nominalizat pentru Angela Furtună. Mărturisesc că prima reacţie a fost de emoţie şi mi-au dat lacrimile de fericire. Cercetările, scrierile mele din ultimii ani, studiile masterale şi doctorale, lirica, eseul, publicistica pe care am făcut-o în ultimii ani şi atitudinile publice mai tranşante s-au centrat foarte mult pe două aspecte. Pe de o parte dialogul între românism şi iudaism datorită faptului că sunt născută într-o Bucovină care era cu adevărat multiculturală în anii ‘50, ‘60, când o treime eram români, o trăime evrei, germani şi alte minorităţi care stau la loc de cinste (ucraineni, maghiari, ruşi, lipoveni, poloni, armeni, ţigani), iar în al doilea rând a început să-mi fie dor de cultura strămoşilor noştri, inclusiv de cea iudaică”, a declarat Angela Furtună pentru NewsBucovina.ro.
Ea a amintit că cea mai recentă carte a sa în care a tratat problematica iudaismului este “La anul, la Ierusalim, o carte”, volum care înglobează trei ani de cercetări, dialoguri între iudaism şi românism, jurnale din lagărele germane sau poloneze, ori jurnale ale unor foşti deportaţi evrei din Transnistria.
O altă carte care poartă semnătura scriitoarei este “Poeme rapsodii”, în care publică mai multe kaddish-uri (rugăciuni evreieşti care se rostesc în cadrul ritualurilor de doliu – înmormântări, memoriale), alături de volumul “Îl văd pe Dumnezeu şi nu mor, vieţile mele nesfinte”, o carte de poezie în aparenţă, cu un fir social politic care vizează condiţia femeii în lagărele totalitare, atât în Holocaust, cât şi în Gulag. O altă scriitură care îi aparţine este “Primul Kaddish”, volum scos la Editura Dacia, care se centrează tot pe acest kaddish care poartă semnificaţia rugăciunii în faţa morţii la evrei, şi o alta “Pelerinul din Aqualung”, apărută acum doi ani, care conţine câteva poeme scrise în cheie iudaică.
“Nu mai cunosc pe nimeni care să fi adoptat în panoplia aceasta de mijloace literare şi de simboluri, această îngemănare perfectă între simbolurile culturii româneşti şi simbolurile culturii iudaice”, a precizat Angela Furtună.
“Să nu uităm că evreii au lăsat în Bucovina o cultură puternică”
“Această recunoaştere este un semn de mare onoare care mi se face de către această importantă organizaţie care a avut ca punct de plecare Bucovina, de asemenea de către statul Israel şi de către diaspora noastră românească, iar pe de altă parte, dincolo de respect simt marea lor iubire pentru că ştiu că evreii originari din România îşi iubesc foarte mult ţara strămoşească, şi aceasta este şi România, pentru că aici au rămas cimitirele evreieşti, părinţii, strămoşii lor ce şi-au adus o important contribuţie la progresul României moderne, atât material, economic, bancar, cât şi cultural, muzical şi social, iar pe de altă parte îşi iubesc limba română”, a adăugat scriitoarea.
Aceasta a amintit că nu trebuie să uităm că evreii au lăsat în Bucovina o cultură puternică, vestigii care au un aport extraordinar la afirmarea României în lume, deşi majoritatea acestor biblioteci au fost arse de-a lungul istoriei. “Au lăsat totuşi cei mai mari scriitori care duc numele Bucovinei în lume: Paul Celan, Norman Manea, Aharon Appelfeld, Iţic Mangher ş.a.m.d. În scrierile mele nu am făcut decât să amintesc şi să cinstesc memorialul lor, cu spiritul cel mai democrat şi cu respectul pe care îl merită”, a încheiat Angela Furtună.
Intră acum și în grupul de
