Intră acum și în grupul de
Spaţiul limitat al Muzeului Bucovinei Suceava a reconstituit miercuri, pentru câteva momente, scenele de luptă, în care România a fost angajată începând cu data de 22 iunie 1941, în campania din Răsărit, cu scopul eliberării Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, aducând în faţa sucevenilor imagini inedite reprezentând generali, ofiţeri, eroi, prizonieri, tehnică de luptă, alături de efectele devastatoare ale războiului care au fost sugestiv ilustrate printr-o serie de instantanee realizate de prinţul Moruzzi, medic în cadrul Spitalului de Campanie Motorizat Nr. 6.
Expoziţia “Romania în focul marii conflagraţii” vernisată miercuri la Muzeul Bucovinei, prezintă, prin mijloace specifice, destinul României, angajată începând cu 22 iunie 1941, în campania din Răsărit cu scopul eliberării Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa. „Această dată rămâne în istoria noastră, după părerea mea, ca începutul celui de-al doilea război de reîntregire al ţării noastre. Pentru Uniunea Sovietică, România nu putea fi niciodată un stat prieten. Stalin a dat prima lovitură integrităţii teritoriale a României prin ocuparea Basarabiei şi Bucovinei, pactul de la Viena datorându-se tot acţiunii Moscovei care presa asupra României”, a apreciat Mihai Aurelian Căruntu, muzeograf în cadrul Muzeului Bucovinei Suceava.
Totodată, istoricul a vorbit şi despre operaţiunile militare care au antrenat armata regală până în Caucaz, la Stalingrad şi pe ţărmul Mării de Azov, pentru ca după lovitura de stat din 23 august 1944 să ajungem, în calitate de aliaţi ai Naţiunilor Unite, în Cadrilaterul Boemiei şi la porţile Vienei. Războiul, pe altarul căruia ţara noastră a plătit un dureros tribut de sânge, a marcat o întreagă generaţie, care şi-a făcut datoria sub drapel, inclusiv populaţia civilă ce a cunoscut drama refugiului din faţa inamicului şi ravagiile bombardamentelor anglo-americane.
„Acest război a fost deosebit de sângeros, armata română fiind în parte dotată cu armament nou care însă nu era la nivelul celui pe care îl deţinea armata germană, sau armata sovietică. Până şi din punct de vedere al tacticii aplicate au avut loc câteva erori de strategie, ceea ce a dus la pierderi dureroase ale armatei române în masivul Corneşti”, a relatat muzeograful sucevean.
Pentru eroismul demonstrat în luptă, Căruntu a amintit: Divizia Blindată România Mare, condusă de gen. Radu Cornea şi pe comandorul Alexandru Şerbănescu, care la 18 august 1944 s-a aruncat la luptă împotriva mustangurilor americane pierzându-şi viaţa. “Întreaga expoziţie este dedicată acestor eroi care şi-au jertfit viaţa pe frontul din Est şi pe cel din Vest. O parte din aceşti eroi chiar sunt originar din oraşul şi din judeţul Suceava, între ei numărându-se soldaţi, ofiţeri, respectiv generali”, a dezvăluit Mihai Aurelian Căruntu.
La finalul vernisajului, cu prilejul deschiderii expoziţiei a fost adus şi un omagiu vânătorilor de munte prin prezentarea, de către colonel (rez.) Eugen Ichim, de la Muzeul Naţional Militar din Bucureşti, a personalităţii celui care a devenit o veritabilă legendă a acestei arme, general Leonard Mociulschi.
Prezent la eveniment, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava a apreciat faptul că deschiderea unei asemenea expoziţii în Suceava vine la un moment foarte potrivit datorită faptului că: „Astăzi se împlinesc 70 de ani de la intrarea României în focul luptei celui de-al doilea Război Mondial, iar duminică va fi Ziua Drapelului Naţional”, a menţionat Ilie.
Expoziţia a fost organizată la Suceava, de către Muzeul Bucovinei şi Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, în colaborare cu Filiala judeţeană Suceava a Arhivelor Naţionale.
Intră acum și în grupul de
