Intră acum și în grupul de
Artistul plastic Constantin Severin se alătură celor care sunt întristaţi de trecerea în nefiinţă a maestrului jazz-ului românesc, Johnny Răducanu, pe care a avut ocazia să îl cunoască personal în primăvara anului 2002, la Suceava, în culisele Casei de Cultură.
La o zi de la moartea “monstrului sacru” al jazz-ului românesc, artistul sucevean rememorează: “Johnny Răducanu era un bărbat autentic, boem, de o sinceritate copleşitoare. Făcea o radiografie necruţătoare atât societăţii contemporane pe care nu o prea agrea, cât şi lui însuşi. Era de o modestie rară şi obişnuia să spună că el nu cântă aşa de bine, că Dumnezeu cântă cel mai bine. Avea o cultură extraordinară pe care o dobândise cântând în multe ţări străine. Ajunsese la cunoaşterea esenţelor, a omului contemporan, fiind permanent nemulţumit de ce vedea în jur. Regret faptul că, deşi a avut atât de mulţi prieteni în Bucureşti, se pare că în ultima perioadă l-au uitat mulţi, murind singur şi în sărăcie”, a declarat Severin pentru NewsBucovina.ro.
Din respect pentru maestrul jazz-ului românesc, pictorul sucevean a realizat un tablou cu portretul lui Johnny Răducanu, pe care l-a realizat după o fotografie, în stilul expresionist pe care de regulă îl abordeză, în culori vii, contrastante. La acest moment, tabloul se regăseşte expus într-una din galeriile de artă din Suceava.
În urmă cu un an, Severin a rememorat pe blogul său personal reuşita concertului pe care „magicianul” Johnny Răducanu l-a susţinut în primăvara anului 2002 la Suceava, alături de partenera sa de scenă Teodora Enache.
„La sfârşitul spectacolului am văzut sute de oameni transfiguraţi, pe deplin convinşi de faptul că au participat la o gală de neuitat. Doar versurile lui Blaga ar putea reda cu mai multă << exactitate a admiraţiei >> momentul la care am asistat: << Un zeu de cântă, cum se-ntâmplă câteodată, / N-atinge doar cu degetele-o liră, / El îşi destramă-n vânt fiinţa toată. Maestrul ne-a încântat prin câteva din cele mai valoroase creaţii proprii, unele dintre ele compuse la pianul marelui George Enescu, precum << Tescani ’84 >> , veritabile totemuri sonore ale spiritualităţii româneşti, remarcabile prin acel tainic proces alchimic de transmutaţie al etosului românesc în universal. La fel au fost şi prelucrările extraordinare din repertoriul Mariei Tănase, melodii aduse la lumină << din străfundul sufletului românesc >> , aşa cum ne atenţiona pe bună dreptate. Ne-am reamintit că muzica face parte din esenţa fiinţei noastre ascultându-i impetuoasa cavalcadă sonoră, diversitatea de sunete ireductibile, diferite cadenţate, interconectate, pline de transparenţă, fluiditate şi fior dramatic. Am asistat magnetizaţi la o perfectă comuniune întru spirit între cei doi, dar în acelaşi timp la un superb elan comun către ceilalţi – o revărsare plină de tensiune şi lirism a fiinţei lor profunde. Cei mari ştiu întotdeauna să dăruie, să se dăruiască”, astfel a relatat Constantin Severin cel mai reuşit ”event” artistic al acelui an în Bucovina.
Johnny Răducanu s-a născut pe data de 1 decembrie 1931, la Brăila. Pe numele său real Răducanu Creţu, Johnny Răducanu s-a născut într-o familie de romi cu o tradiţie muzicală de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţu Solcanu.
Johnny Răducanu s-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj-Napoca, apoi la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.
Johnny Răducanu a cântat cu nume importante ale muzicii şi a lansat albume precum “Jazz trio – Seria jazz nr. 4” (1966), “Jazz în ţara mea (Jazz in my country)” (1967), “Confesiuni” (1979), “Confesiuni II” (1982), “Confesiuni III – Seria jazz nr. 21” (1986) şi “Jazz Made in Romania” (1987).
Maestrul jazz-ului românesc a încetat din viaţă luni dimineaţă, la vârsta de 79 de ani, în urma unui stop cardio-respirator.
Intră acum și în grupul de
