Intră acum și în grupul de
Deşi conform tradiţiei, Ignatul se sărbătoreşte anual la data de 20 decembrie, la Suceava ritualul tăierii porcului s-a desfăşurat joi, la Muzeul Satului Bucovinean.
Încă de dimineaţă, în prezenţa câtorva angajaţi de la Muzeul Bucovinei, oameni care au dobândit în gospodăriile lor experienţa asomării, tranşării porcului şi a realizării celor mai gustoase preparate tradiţionale de iarnă, au trecut la pregătirea animalului cu greutatea de 120 de kg, ce avea mai târziu să fie degustat de toţi pofticioşii prezenţi la eveniment.
Şi cum un rezultat final gustos are nevoie de o muncă bine făcută, „măcelarii” de la muzeu au urmat cu stricteţe fiecare etapă din vechiul cult al porcului.
Mai întâi, animalul a fost aşezat pe un pat de paie, fiind acoperit în strat gros cu încă un acoperământ din acelaşi tip, moment după care s-a dat foc mormanului de fân. “Paiele şi focul au rolul de a pârli părul porcului. Trebuiesc folosite paie fie de secară, fie de grâu, unul dintre secrete fiind acela că paiele noi nu ard la fel de bine ca acestea, iar animalul riscă să nu poată fi pârlit”, ne-a dezvăluit unul dintre măcelari.
Conform tradiţiei, pârlirea porcului simbolizează moartea prin incinerarea divinităţii precreştine, în condiţiile în care Ignatul porcului reprezintă o sărbătoare închinată unei divinităţi solare şi vegetale care a preluat numele şi data de celebrare de la un sfânt creştin – Ignatie Teofanul. După acest procedeu care a fost repetat de aproximativ 5-6 ori, măcelarii au folosit nişte macete speciale cu care au ras foarte bine animalul, ca după spălarea şi frecarea cu apă călduţă, şoricul să poată fi consumat de către cei prezenţi. Acest lucru a fost posibil totuşi după ce măcelarii, conform tradiţiei şi secretelor gospodăreşti, au dat cu sare peste toată suprafaţa animalului şi l-au împachetat bine în folie de nailon şi în covoare de cordele, pentru a se înmuia şoricul.
Momentul împărţirii şoricilor a fost deschis de preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, care i-a îndemnat pe cei prezenţi să guste cu poftă din deliciosul preparat. Deopotrivă, acesta le-a transmis celor românilor să consume cât mai multe produse tradiţionale româneşti, naturale. Flutur a ţinut morţiş să guste şi din urechile porcului. Conform tradiţiei, după tăiere, coada şi urechile porcului se consumă pe loc de copiii prezenţi la sacrificarea porcului, care în prealabil trebuie să încalece animalul sacrificat. Acest lucru simbolizează dominarea Postului Crăciunului care este pe sfârşite.
După ce toată lumea a gustat şoricul proaspăt asezonat cu vin fiert cu scorţişoară şi ţuică, după suflet şi după preferinţe, s-a trecut la secţionarea capului, însă nu înainte ca măcelarul să facă semnul crucii pe fruntea animalului sacrificat.
S-au tăiat apoi capul şi picioarele porcului din care de obicei se pregătesc răciturile (piftia), oferite la români la Crăciun, Anul Nou şi Bobotează, ca preparat ceremonial, dat şi de sufletul morţilor. A urmat apoi tranşarea totală a corpului rămas şi pomana porcului, un stravechi ritual închinat moşilor şi strămoşilor, la care au participat atât angajaţii Muzeului Bucovinei, cât şi alţi suceveni care au urcat special pentru acest eveniment până la Muzeul Satului Bucovinean din Suceava.
Potrivit tradiţiei, încă există credinţa populară conform căreia în timpul sacrificării porcului, “nu trebuie să stea nimeni primprejur dintre cei miloşi la fire, căci se zice că animalul va muri greu, iar carnea nu va fi gustoasă”.
Intră acum și în grupul de
