Intră acum și în grupul de
Sub îndrumarea celui care stăpâneşte arta prelucrării lemnului de aproape 30 de ani, maistrul Grigore Tipa, în vârstă de 58 de ani, împreună cu ing. de specialitate Cristina Teodorovici, actualmente inspector general adjunct al IŞJ Suceava, elevii Centrului Şcolar de Educaţie Incluzivă (CSEI) Suceava reuşesc să facă performanţă atunci când vine vorba să transforme lemnul în diverse obiecte.
Pe lângă piesele de mobilier mici şi obiectele din lemn sculptate cu măiestrie şi talent, elevii Centrului Şcolar situat în Burdujeni şi-au făcut un obicei din a confecţiona piese de mobilier pentru şcolile din municipiul Suceava, o nouă comandă însemnând o nouă provocare pentru ei.
“La Centrul Şcolar lucrez de peste 3 ani, asta după ce timp de 27 de ani mi-am desfăşurat activitatea la Colegiul Tehnic << Petru Muşat >> din Suceava. În acest moment, pregătesc două clase de elevi, a XII-a (12 elevi), an de completare şi a IX-a (13 elevi), fete şi băieţi.
Pentru clasa a IX-a, programul prevede în mare parte iniţire pentru prelucrarea primară a lemnului. Începând cu clasa a XII-a se trece la prelucrarea mecanică a lemnului, urmând ca în clasele XI-XII gradul de dificultate a prelucrării să crească”, a declarat pentru NewsBucovina.ro, maistrul Grigore Tipa.
De la el am aflat că la “tejgheaua” de bază a maistrului, elevii CSEI realizează pregătirea manuală a lemnului care ajunge la ei sub formă de cherestea. Printre primele produse finite pe care aceştia le realizează, se pot regăsi, fie o încheietură de colţ, o îmbinare, după care, progresiv, ajung să realizeze băncuţe, scăunele, şi produse mai complexe cum ar fi o vitrină sau un taburet.
“De-a lungul timpului, în atelierul acestei şcoli, am creat obiecte mici de mobilier, mobilier serii pentru şcoli, un exemplu concret fiind mobilarea laboratoarelor de la centrul nostru, respectiv a celor de la Grăniceşti. Multe dintre obiectele confecţionate de elevii mei ajung în expoziţii şi concursuri judeţene de la care, de fiecare dată ne întoarcem cu distincţii importante. Onorăm şi comenzile persoanelor particulare, dar lucrăm foarte mult şi pentru instituţia noastră. Recent am realizat o serie de măsuţe pentru calculator, alături de băncuţe, scaune, rame pentru tablouri, casete de bijuterii sculptate minuţios de elevi cu dalta ş.a.”, a arătat Tipa.
Potrivit acestuia, copiii sunt foarte receptivi şi încântaţi de ceea ce învaţă la ora de prelucrare a lemnului. “La mine la atelier elevii vin de plăcere, vin zâmbind, pleacă la fel. Aici nu se lucrează cu ceartă, cu duşmănie, îmi împărtăşesc problemele pe care le au, iar împreună căutăm soluţionarea acestora. Pentru că am încredere în creativitatea lor, le permit copiilor să îşi aleagă viitorul model pe care îl vor lucra, iar după finalizarea produsului, fiecare dintre ei primeşte o notă. Folosim de obicei şi bucăţile mici din lemn care rămân de la lucrările mari, din care suntem obişnuiţi să confecţionăm: cozi de ciocan, suporturi pentru flori, cuiere etc.
Copiii de la Centru sunt ca şi copiii mei. Îi înţeleg şi colaborez cu ei la fel de bine ca şi cu elevii fără deficienţe. După 30 de ani de activitate în domeniul prelucrării lemnului, încă fac cu plăcere această muncă şi cel mai important, nu mă simt rutinat”, a explicat profesorul.
Grigore Tipa susţine că cele mai dificile sunt prelucrările mecanice ale lemnului, la care elevii folosesc următoarele utilaje speciale: fierăstrăul circulat de formatizat, strungul, maşina de găurit, maşina de rândeluit, maşina de îndreptat, fierăstrăul panglică, maşina de şlefuit cu bandă orizontală, verticală ş.a. “Deşi gradul de accidentare creşte odată cu utlizarea acestor instrumente, niciodată nu am avut parte de evenimente neprevăzute în ceea ce îi priveşte pe copii”, a asigurat Grigore Tipa.
Reamintim că în Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivã Suceava sunt şcolarizaţi elevi cu cerinţe educative speciale.
Intră acum și în grupul de
