Intră acum și în grupul de
Un document strategic al Ministerului Dezvoltării care identifică „Priorităţi de dezvoltare teritorială naţionale în atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020” şi publicat pe site-ul ministerului arată că localizarea geografică şi distanţa dintre centrele urbane trebuie să fie un element important în stabilirea tipurilor de măsuri care pot fi aplicate.
“Astfel, oraşele aflate în vecinătate, la distanţe relativ mici (Galaţi – Brăila, Timişoara – Arad, Deva – Hunedoara, Suceava – Botoşani) trebuie să dezvolte relaţii economice şi administrative între ele, cu scopul de a promova complementaritatea şi eficientizarea investiţiilor publice. De exemplu se pot identifica proiecte de infrastructură majoră (aeroporturi, poduri, centre logistice) de care pot beneficia ambele oraşe, sau proiecte de creare a unor legături mai strânse (ex: crearea unor noi legături interorăşeneşti, sistem integrat de transport în comun etc)”, se arată în document.
Totodată, în analiză se menţionează că diversele măsuri administrative care au condus la o urbanizare avansată (deşi artificială în bună măsură) a anumitor areale precum Suceava ori proximitatea capitalei, creează premise pentru emergenţa unui sistem urban policentric cu impact local.
“O comparaţie între deficienţele de accesibilitate urbană şi performanţa economică nu ar fi lipsită de interes, deoarece ar putea explica o parte din lipsa de dinamism economic şi a tendinţelor de agravare a disparităţilor la scară judeţeană şi naţională”, se mai susţine în document.
De asemenea, Ministerul Dezvoltării arată că şi conexiunile interrregionale sunt adesea insuficiente.
„Barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor dar şi de principalele râuri duc frecvent la apariţia îngustărilor (bottle-necks), căi de transport care reprezintă în termeni practici singura alternativă viabilă de mobilitate”, se subliniază în strategie unde se arată că de altfel, în cazul unor dezastre naturale sau accidente pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative fiind exemplificate zona Carpaţilor (alternativele la defileul Oltului pot duce la ocoluri de sute de km; în cazul în care drumul naţional din Defileul Dunării este blocat este necesară ocolirea până la Reşiţa; traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Suceava este de asemenea greu de evitat fără ocoluri importante) dar şi peste Dunăre (cel mai evident exemplu fiind lipsa oricărui pod între Calafat, după terminarea sa, şi Giurgiu sau lipsa unei legături rapide între sistemul urban Brăila-Galaţi şi Tulcea).
Strategia mai identifică şi centrele cu influenţă regională ca fiind municipiile Baia Mare, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Suceava fiind reşedinţe de judeţ, a căror identitate este marcată de poziţia de portal pentru unele zone turistice importante la nivel naţional şi internaţional şi de importanţa funcţiunilor culturale şi universitare.
În ceea ce priveşte competitivitatea, care este caracteristica finanţării europene 2014-2020 studiul “Analiza situaţiei existente privind polii de competitivitate existenţi şi potenţiali din România” a identificat ca potenţial poli de competitivitate în România, în regiunea Nord Est, judeţul Suceava ca pol de dezvoltare regională pentru ceea ce înseamnă turismul.
Studiul Ministerului Dezvoltări identifică din punct de vedere al densităţii trei arii mai populate: Muntenia Centrală, centrată pe Bucureşti, care nu a reuşit să menţină un nivel ridicat al populării şi la periferia sa sudică, extinsă spre sud-estul Transilvaniei (Braşov) şi având ca puncte nodale extreme pe contactul subcarpatic oraşele Buzău şi Rm Vâlcea, al doilea Moldova subcarpatică (în sens poziţional şi nu strict fizico-geografic), de o anvergură similară, mai policentrică, putând distinge câteva tandemuri precum Suceava- Botoşani, Bacău-Piatra Neamţ, Focşani-Tecuci sau câteva nuclee importante precum Roman, sau mai la est Iaşi, iar al treilea centrul Transilvaniei, axat aproximativ pe valea Mureşului între Deva şi Târgu Mureş, dispunând de câteva nuclee în lungul acesteia şi de două concentrări în imediata vecinătate, în jurul oraşelor Cluj-Napoca şi Sibiu.
De remarcat este că judeţul Suceava se află pe primul loc în ţară la numărul localităţilor urbane.
Astfel, judeţele deţin în medie câte 8 oraşe, cele mai multe oraşe sunt localizate în prezent în judeţele Suceava (16), Prahova şi Hunedoara (14) şi Maramureş (13). La polul opus se situează judeţele Giurgiu (3), Bistriţa Năsăud, Brăila, Galaţi şi Sălaj (4).
Intră acum și în grupul de
