Activistul de mediu Tiberiu Boșutar explică mecanismul prin care se fură lemn și este revoltat că nimeni nu se sesizează că pe tot lanțul se vinde în pierdere, dar profiturile sunt mari: Prețul mare a lemnului este dat de faptul că încă se poate fura//VIDEO

Activistul de mediu Tiberiu Boșutar din Moldovița a explicat, marți, la Subiectul Zilei de la News Bucovina mecanismul complex al furtului de material lemnos și consideră că situația este prea puțin cunoscută de cei în drept pentru că nu înțeleg cum funcționează întregul lanț de la exploatare la comercializare.

„De ani de zile urmăresc fenomenul ce implică furtul de lemn din pădurile de producție. Prețul foarte mare la adjudecarea la licitațiile de masă lemnoasă de la Direcția Silvică Suceava nu este dat de calitatea lemnului pentru că oricât ai da pe lemnul ăla, ajunge în mare parte tot la un depozit de cherestea de construcții”, a spus Boșutar.

Potrivit acestuia, prețul foarte mare al lemnului este dat de faptul că încă se poate fura.

„Toată lumea bănuiește, dar eu înclin să cred că cel mai bine știe ultimul din capătul lanțului, respectiv muncitorul. Ăla bate și cu bucșa lui și cu bucșa agentului, bate și cu ciocanul fals al pădurarului, bate și cu ciocanul fals al inginerului. Tot muncitorul acela participă și la marcat. Ăla are o imagine perfectă. De la muncitor, când urcăm, tot se împarte furtul ăsta pentru că muncitorul știe ce face agentul, pădurarul, inginerul, dar pădurarul nu știe că muncitorul fură și el o căruță de lemne pe lângă. Atât de bine funcționează mecanismul ăsta încât se uită unii la alții și nu cred”, a spus activistul de mediu.

Boșutar a mai arătat că a purtat direct discuții la Romsilva și și-a dat seama că de fapt cei din conducere nu știu ce se întâmplă.

„Se spune că furăm că trebuie să dăm „sus”. Eu cred că din mână în mână ajunge foarte puțin sus. Pentru o remorcă de lemne care ajunge „sus”, „jos” se fură o sută”, a spus Boșutar.

El și-a amintit că în 2016 când a început monitorizarea în Moldovița, a constatat că erau peste o sută de TIR-uri cu material lemnos fără niciun act și că atunci când a discutat cu cei implicați în valorificarea materialului lemnos, nici aceștia nu și-au dat seama de amploarea fenomenului.

Activistul de mediu spune că atunci plecau din localitate peste o sută de TIR-uri încărcate cu buștean rotund fără acte, dar mai era și lemn tăiat ilegal și prelucrat local care pleca din localitate sub formă de cherestea.

„Asta era în 2016. Acum nu se mai fură în Moldovița pentru că sunt camere, i-am urmărit de i-am zăpăcit pe oamenii ăștia”, a spus Boșutar care a menționat că din 2017 nu mai ies mașini din comună fără acte deși bănuiește că din pădure pleacă fără acte.

El a arătat că acum, după ce s-au stopat furturile în Moldovița, agenții economici locali din sectorul forestier falimentează toți pentru că ei nu mai sunt competitivi în comparație cu ceilalți agenți economici din țară care continuă să beneficieze de tăieri ilegale.

Boșutar a mai arătat că media prețului unui metru cub de lemn în urma licitației la DS Suceava este de 400 de lei, iar pentru a obține un metru cub de cherestea e nevoie de circa doi metri cubi de lemn, dar aceasta se vinde cu 600 lei/mc, iar din depozitul en gross de vinde cu 800 de lei/mc cu tot cu TVA, ceea ce înseamnă că toți vând în pierdere, ceea ce înseamnă că este foarte mult lemn comercializat ilegal.

El a spus că mecanismul acesta nu poate fi oprit și că chiar dacă ar fi eliminați jumătate dintre cei implicați, tot va funcționa foarte bine.

„Romsilva are nevoie de Direcția Silvică Suceava pentru că Direcția Silvică Suceava ține jumătate din Romsilva cu profitul pe care îl face. La rândul ei, Direcția Silvică are nevoie de șeful de ocol și de agentul economic pentru că ăștia sunt cei care îți aduc banii. De șeful de ocol nu te poți lua pentru că cei de la Suceava știu că acesta de abia se învârte să aibă grijă de plantații, de sere, de ce mai are, că nu primește bani de la județ, că trebuie doar să dea. În tot lanțul ăsta ei se acoperă unul pe altul”, a spus activistul de mediu.

El a mai spus că se vede cu ochiul liber că se fură lemnul din păduri, că agenții economici cumpără metrul cub cu 400 de lei și îl vând prelucrat primar cu 200, că pădurarii au salarii de 1.800 de lei, dar nu știu câte case și mașini și că nimeni nu se sesizează.

Boșutar a explicat că situația este generată și de faptul că pădurarii și comisari ai Gărzii Forestiere controlează firme care se ocupă de exploatare și comercializarea de material lemnos.

Potrivit acestuia, metodele folosite de persoanele implicate în acest lanț sunt atât de sofisticate încât cei care nu sunt în domeniu nu au cum să le dovedească, iar cei care cunosc aceste metode nu au niciun interes să o facă.

El crede că dacă toată această inteligență folosită pentru a acoperi acțiuni ilegale ar fi fost folosită în direcția bună, atunci toți ar avea de câștigat.

„Eu aș vrea să înțeleagă toți că ar trebui să ne așezăm toți la masă și ar trebui să facem în așa fel încât oamenii aceștia să câștige cu demnitate. Dacă el e deștept și poate face șapte curse cu un aviz de la Mălini la Constanța, poate să facă bani și fără să fure. Numai să existe un cadru legal. Inginerul silvic, dacă îl duce capul ar trebui recompensat să aibă salariul la nivelul meritelor pe care le are. Dacă pădurarului nu-i convine cât îi dă Direcția Silvică să-și facă gater și să aleagă”, a spus Boșutar.

El a arătat că nu consideră normal ca jumătate din pădurari să aibă, TAF, macara, iar firma e la ei în curte, dar spun că e a unei verișoare și care e plecată din țară.