Ministrul Transporturilor evită să-i răspundă deputatului Ioan Bălan dacă drumul Pașcani-Suceava-Siret va fi autostradă sau drum expres și care este sursa de finanțare: În urma studiilor de fezabilitate și a analizelor de trafic se va identifica soluția tehnică optimă pentru toate sectoarele proiectului


Intră acum și în grupul de

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a răspuns cu întârziere întrebării deputatului PNL de Suceava Ioan Bălan legată de realizarea realizarea Autostrăzii Moldovei – secțiunea Pașcani – Suceava – Siret – în regim de autostradă și finanțare prin PNRR.

Deputatul a depus solicitarea în 23 martie, iar răspunsul a fost înregistrat la Camera Deputaților abia în 21 mai, fapt ce l-a determinat pe secretarul de stat responsabil cu relația cu Parlamentul, Nini Săpunaru, să îl asigure pe deputatul Ioan Bălan de întreaga sa disponibilitate și determinare de a respecta obligațiile ce decurg din activitatea de control parlamentar pe calea întrebărilor și interpelărilor și de a asigura o bună relație între Guvern și Parlament.

În răspuns, Cătălin Drulă spune că proiectul Ploiești – Pacșani – Suceava – Siret reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România , fiind cuprins atât în cadrul Master Planului General de Transport al României , precum și în cadrul Planului lnvestițional pentru Dezvoltarea lnfrastructurii de Transport pentru perioada 2020-2030.

„Proiectul de investiții Ploiești – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret a fost prevăzut în Master Planul General de Transport al României (MPGT) la profit de drum expres. Conform MPGT, soluția tehnică de legatură rutieră dintre două localități poate fi schimbată printr-o fundamentare justificată de o analiză de detaliu la nivelul unui studiu de fezabilitate, dacă au fost identificate schimbări majore socio-economice în aria de influență a legăturii rutiere sau modificări majore ale MZA-ului (volum de trafic – media zilnică anuală). Proiectul Ploiești – Bacău – Pașcani – Suceava – Siret aparține rețelei rutiere primare din Planul lnvestițional însemnând proiecte de autostradă și drum expres. Astfel, în urma studiilor de fezabilitate și a analizelor de trafic se va identifica soluția tehnică optimă pentru toate sectoarele proiectului”, a menționat ministrul.

El amintește că în septembrie 2019, CNAIR SA a semnat contractele de prestări servicii pentru „Elaborarea Studiului de Fezabilitate, Proiect  Tehnic de Execuție pentru obiectivul  Drum Expres Pașcani – Suceava” și „Elaborarea Studiului de Fezabilitate și Proiect Tehnic de Execuție pentru obiectivul Drum Expres Suceava- Siret” cu Prestatorul Asocierea Search Corporation S.R.L. – Egis Romania S.A. – Egis International S.A.S.

Cătălin Drulă mai arătă că, în conformitate cu prevederile contractuale, Prestatorul va efectua documentația Analiza Multicriterială de Traseu pentru obiectivele de investiții „Drum Expres Pașcani – Suceava” ;”Drum Expres Suceava- Siret”.

„Aceasta documentație se va realiza în două etape după cum urmează:

Etapa 1: Se evaluează o serie de opțiuni și combinații de variante/ alternative în Analiza Multicriterială (AMC 1), folosind criterii tehnologice, financiare, sociale și din punct de vedere mediu, derivate din

obiectivele specifice ale proiectului

Etapa 2:Se efectuează tot o Analiză Multicriterială (AMC 2), orientată pe variantele / alternativele selectate în etapa 1 și variantele tehnologice posibile ale acestora, AMC 2 include, ca principal criteriu, Analiza Cost-Beneficiu, precum și alte criterii care nu sunt considerate punct de vedere conceptual în Etapa 1.

Ulterior finalizării documentației Analizei Multicriteriale de Traseu ( Etapa 1+ Etapa 2), se va determina /definitiva profilul transversal/ tipul de drum ce se va proiecta (drum de clasa tehnica II , respectiv Drum Expres, sau drum de clasa tehnică I, respectiv Autostradă).

În ceea ce privește finanțarea prin PNRR, ministrul Transporturilor arată că la acest moment PNRR   și lista de proiecte ce vor fi finanțate prin acesta nu a fost definitivată înca fiind în curs de negociere și că  nu se poate discuta de o listă finală de proiecte.

„PNRR este supus unor reguli de evaluare stricte de către Comisia Europeană ce includ: concordanța intervențiilor planificate cu recomandările specifice de  țară din cadrul Semestrului  European, contribuția măsurilor , respectiv a intervențiilor la tranziția verde și digitală, impactul economic și social asupra statului membru, potențialul de creștere economică și crearea de locuri de muncă, rezonabilitatea  costurilor și a bugetului, guvernanța  internă a planului national”, explică ministrul.

El subliniază că în ceea ce privește infrastructura de transport, Ministerul Transporturilor și lnfrastructurii, va promova spre finanțare, fie din PNRR, fie din viitorul Program Operațional de Transport 2021- 2027, toate proiectele mari de infrastructură care  îndeplinesc criteriile de finanțare specifice celor două instrumente.


Intră acum și în grupul de