Intră acum și în grupul de
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, a răspuns opiniei exprimate de News Bucovina în cazul „Catedralei Nașterea Domnului” din Suceava care rămâne o biserică de cartier în condițiile în care ierarhul consideră că aceasta nu îndeplinește standardele pentru a deveni catedrală arhiepiscopală clădirile din preajmă fiind insuficiente pentru buna desfășurare a activităților unui centru eparhial.
Mai mult, IPS Calinic consideră că suprafața de 20 de hectare de teren solicitată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților de la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava pentru a amenaja un centru eparhial este o suprafață infimă care s-ar întoarce în proprietatea Bisericii din cele 200.000 ha de pădure confiscate de regimul comunist.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților nu a răspuns însă sucevenilor care au contribuit prin donații directe sau din taxe și impozite crezând că ajută la construirea unei catedrale arhiepiscopale și nu a unei biserici de parohie.
Vă prezentăm integral răspunsul ierarhului:
„Ca urmare a unui articol semnat de domnul Mihai Chira (https://www.newsbucovina.ro/opinii/362594/oficial-catedrala-nasterea-domnului-din-suceava-nu-exista-fiind-doar-o-biserica-de-cartier), sunt necesare următoarele precizări:
- Sensul de bază al cuvântului „catedrală” este de „biserică (mare) în care serviciul religios este oficiat, de obicei, de un (arhi)episcop”. Astăzi însă, prin termenul „catedrală” se înțelege îndeosebi o biserică de dimensiuni mari, care deservește fie o parohie (așa cum este cazul Catedralei „Nașterea Domnului” din Suceava, al Catedralei „Nașterea Maicii Domnului” din Gura Humorului, al Catedralei „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, al Catedralei „Pogorârea Duhului Sfânt” din Rădăuți ori al Catedralei „Învierea Domnului” din Fălticeni, ca să ne rezumăm doar la cele din județul Suceava), fie o mănăstire (astfel de biserici de mari dimensiuni găsim la Mănăstirea Sihăstria Putnei, la Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț, la Mănăstirea Hadâmbu din județul Iași ori la Mănăstirea Zosin din județul Botoșani). În localitatea Pipirig din județul Neamț există o biserică parohială de mari dimensiuni construită de Patriarhul Nicodim, care poartă numele de „Catedrala Munților”. Aceste biserici-catedrale au fost ridicate pentru a permite participarea în interior a cât mai multor credincioși și este o bucurie că acestea nu sunt goale, mai ales în duminici și la marile sărbători.
- Există însă și un al treilea tip de catedrale, și anume cele care îndeplinesc rolul de biserică principală a unui scaun episcopal; în rândul acestora, în funcție de vechimea construcției, există lăcașuri de cult de dimensiuni mai mari (Catedrala Mitropolitană din Iași, Catedrala Încoronării din Alba Iulia) ori mai mici (Catedrala Patriarhală ori Catedrala Arhiepiscopală din Roman).
- Așadar, există o distincție între „catedrală parohială” și „catedrală episcopală/arhiepiscopală/mitropolitană/patriarhală)”. Într-o eparhie pot exista mai multe catedrale, însă numai una poate avea statutul de „catedrala eparhială” și aceasta este cea a chiriarhului, cu reședință episcopală, cu birouri, cu cămin preoțesc, cu bibliotecă eparhială, cu Facultate de Teologie, după modelul Iași, București, Sibiu, Cluj etc.
- Catedrala „Nașterea Domnului” din Suceava constituie lăcașul de cult ce deservește Parohia „Nașterea Domnului” (Catedrală) și din acest punct de vedere este „biserică de parohie”, cu preot paroh, cu câteva mii de suflete; or catedralele eparhiale au statut de mănăstire. Nu am cunoștință ca pe teritoriul țării noastre biserica de pe lângă vreun scaun episcopal să fie simultan și biserică parohială.
- Prin biserică de parohie nu trebuie înțeles în mod neapărat un lăcaș de cult de mici dimensiuni, după cum o catedrală episcopală nu este în mod obligatoriu impozantă; sunt de altfel multe biserici parohiale ce întrec mult în suprafață catedralele eparhiale. Așadar, „biserică de parohie” nu este sub nicio formă o caracterizare disprețuitoare, ci o realitate.
- Revenind la una dintre interpelări, este foarte bine că pe lângă Catedrala „Nașterea Domnului” sunt proiectate și alte clădiri, cu diferite funcționalități, destinate unor activități în afara slujbelor; după cum recunoaște însuși părintele paroh, unele dintre intenții nu pot fi materializate încă, cea mai mare problemă constituind-o lipsa unei suprafețe adecvate. Cu alte cuvinte, centrul eparhial, care se află în preajma catedralei eparhiale, nu prea poate fi „centru”, clădirile fiind insuficiente pentru buna desfășurare a activităților unui centru eparhial. Vasiliadele Sfântului Vasile cel Mare cuprindeau și spitale, case de oaspeți, spații dedicate educației etc.
- Nu în ultimul rând, dacă într-adevăr am transforma Catedrala „Nașterea Domnului” în Catedrală Arhiepiscopală, având în vedere tonul prezentei interpelări, oare cum ar suna o opinie pe marginea faptului că am venit și ne-am însușit „de-a gata” munca numeroșilor credincioși care așteaptă cu nerăbdare finalizarea lucrărilor de pictură ce vor împodobi catedrala!?
- Referitor la suprafața de pământ adusă în discuție de domnul „jurnalist”, mi se pare o suprafață infimă care s-ar întoarce în proprietatea Bisericii, din cele 200 mii ha de pădure confiscate de regimul comunist!
- Că la Suceava este nevoie de un Centru Eparhial cu tot ce implică acesta și de o catedrală de dimensiunile celei din municipiul Bacău, care nici ea nu este catedrală episcopală, ci biserică de parohie, este un adevăr de necontestat. Așadar, contrar opozițiilor unor credincioși de conjunctură, Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, cu ajutorul lui Dumnezeu, se va face!
- Cât despre celelalte afirmații ale „ilustrului jurnalist”, rămân la aprecierea oamenilor de bun simț, care cunosc viața Bisericii în complexitatea ei.
Hristos a înviat!”
Intră acum și în grupul de
