Cristian Mungiu la Suceava: „Mi-ar plăcea să fac filme despre realitatea românească, care să fie extraordinară, dar pentru asta trebuie mai întâi să schimbăm realitatea”

Regizorul filmului “Bacalaureat”, Cristian Mungiu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă că primirea de care s-a bucurat la Suceava a fost “mai mult decât călduroasă”, iar invitaţia de a proiecta acest film la cinematograful Modern a fost una dintre cele mai generoase.

El a spus că nu sunt foarte multe locuri în care lumea să stea la coadă ca să intre la cinematograf, aşa cum a fost joi la Suceava, şi şi-a exprimat bucuria că în public au fost foarte mulţi tineri, care au intrat în dialog cu actorii Lia Bugnar şi Vlad Ivanov, dar şi cu el, din dorinţa de afla cât mai multe despre film şi despre culisele filmului.

“Ne bucurăm foarte mult de ziua de ieri, a fost foarte flatantă pentru noi. Ne dorim ca mersul la cinematograf să devină, aşa, o realitate şi un obicei şi să nu se întâmple numai la ocazii mari şi festive”, a spus regizorul român.

Mungiu a explicat că “e dificil” să faci un film, deşi la sfârşit totul pare foarte uşor, însă până să se ajungă la forma finală a filmului, se parcurg foarte multe etape.

Întrebat dacă s-a gândit deja la un nou proiect după finalizarea filmului “Bacalaureat”,regizorul Cristian Mungiu explicat că urmează perioada de promovare şi de distribuţie a acestui film în cinematografe, ceea ce înseamnă mai multe călătorii în diferite locuri împreună cu actorii filmului şi abia mai târziu se va concentra asupra a ceea ce va face în viitor.

“Să ştiţi că filmul l-am încheiat, dar viaţa filmului începe un pic după ce s-a încheiat el tehnic. Adică, filmul l-am încheiat în februarie-martie, ca să fie gata de prezentat, dar acum începe o altă perioadă din viaţa filmului. A început la Cannes şi ea durează cel puţin până la sfârşitul anului şi beneficiul cel mare al faptului că am avut norocul să câştig premii  la Cannes, cu filmele de dinainte şi cu cel de acum, este că filmul va fi cumpărat şi va distribuit în cinematografe obişnuite din întreaga lume. Asta îmi aduce şi un fel de obligaţie de acum. Din respect pentru acei oameni care cred în ceea ce facem noi, va trebui să merg, să călătoresc şi să fiu împreună cu actorii în diferite locuri şi să promovăm filmul. Deocamdată, ştim doar datele de început ale filmului în Franţa şi în Statele Unite ale Americii, care vor fi în această toamnă, însă încetul cu încetul se vor clarifica toate. Urmează o perioadă încă destul de complicată, după care cred că mă pot concentra pe ce vreau să fac mai departe, dar cred că asta va fi o surpriză, inclusiv pentru mine. Am mare nevoie de fiecare dată când lucrez, să mai am capacitatea de a găsi ceva care să fie destul de proaspăt şi de surprinzător pentru mine”, a spus Cristian Mungiu.

Regizorul român a subliniat că şi-ar dori să facă filme despre acea realitate românească „extraordinară”, dar că pentru realizarea acestui lucru ar trebui mai întâi să schimbăm realitatea, declarând că el însuşi şi-ar dori să contribuie la această schimbare.

“Foarte des oamenii oscilează între aceste două extreme: între a ne oferi realitatea românească, ca sursă de inspiraţie zilnică şi a se simţi deopotrivă frustraţi, pentru că noi continuăm să facem filme despre această realitate românească, care, uneori, nu e cea mai simpatică. Am mai spus lucrul acesta, mi-ar plăcea să fac filme despre realitatea românească, dar care să fie extraordinară, dar pentru asta trebuie mai întâi să schimbăm realitatea. Dacă ce vedem în filmele realiste nu ne place, atunci vina este a realităţii, nu a  cinematografului, şi-mi doresc foarte mult să contribuim la această schimbare”, a explicat Mungiu.

Regizorul Cristian Mungiu a spus că filmul “Bacalaureat” a fost “foarte bine primit” la Festivalul de Film de la Cannes arătând că filmul nu se reduce doar la subiectul abordat, dar că e datoria lui ca artist să semnaleze realitatea din România.

“Filmul a fost foarte bine primit la Cannes, dar e mult să spunem că ştim pentru ce a fost bine primit. Nu cred că un film se reduce doar la subiect. Filmul pe care îl fac eu e un pic mai complicat decât raportul zilnic despre corupţia din România, pe care îl vedeţi toţi la televizor. Ştirile noastre zilnice vorbesc despre corupţia din România, nu filmul pe care l-am făcut eu. Filmul pe care l-am făcut eu încearcă să coboare la un nivel uman, în care să vorbim despre micile compromisuri pe care trebuie să le facem noi într-o ţară în care corupţia e atât de cuprinzătoare şi ne asaltează din toate părţile. Aş vrea cumva să avem tăria să privim lucrurile în faţă, să nu mai avem senzaţia că dacă prin cinematograf exprimăm sau nu ideile astea publice, ele ajung sau nu în presa internaţională. Să ştiţi că ele ajung oricum. Ceea ce facem noi în presa internaţională cu cinematograful este să oferim şi nişte titluri pozitive, pentru că oamenii nu judecă subiectul în sine, judecă calitatea noastră de a fi capabili să facem un cinematograf foarte modern şi foarte personal astăzi. Şi mi se pare că decât să ne simţim atât de stânjeniţi că vorbim în străinătate despre lucruri care sunt adevărate acasă, ar trebui să ne simţim mândri că de zece ani de zile ţinem capul de afiş la Festivalul de la Cannes, o ţară care e capabilă să producă doar câteva filme pe an şi nu ne-am plâns, cu posibilităţile noastre am făcut chestia asta. Dacă se dă astăzi un search pe titlurile pozitive despre România, o să vedeţi că cele despre corupţie sunt din presă şi cele bune sunt dinspre cinema”, a spus Mungiu.

El a arătat că nu crede că, în prezent, corupţia din România mai şochează pe cineva subliniind că filmele pe care le realizează nu sunt făcute pentru exterior şi nici nu şi-a propus să facă filme pentru premii, deşi premiile reprezintă un semn de recunoaştere parţială a calităţii muncii echipei, având „un rol important în viaţa filmului”.

“În primul rând, să ştiţi că nu ţintesc să fac filmele astea pentru exterior. Noi avem nevoie, după cum vedeţi, de această rampă de lansare, pentru că vorbim atât de mult aici despre premii. Să ştiţi că nu eu îmi doresc să fac filme pentru premii, eu sunt condiţionat de reacţia pe care eu o văd la dumneavostră, la presa din România, la spectatorii din România. Sunt două modalităţi de a te duce la Cannes, am avut două filme anul ăsta. Te duci la Cannes şi nu iei nici un premiu şi la întoarcere cineva zice: „Te-ai dus la Cannes, dar nu ai luat nici un premiu”, dacă te duci la Cannes şi iei un premiu altcineva zice; “Te-ai dus la Cannes ca să iei premiu”. Totuşi, trebuie să fim rezonabili să înţelegem că un premiu e semn de recunoaştere parţială, făcută de un juriu, dar e totuşi o recunoaştere şi are rolul lui foarte important în această viaţă a filmului. Eu sper că premiul pentru regie la Cannes e o apreciere a calităţii muncii noastre şi nu se referă neapărat la notorietatea subiectului, dar voiam să spun că am făcut filmul acesta nu special pentru străinătate, mi se pare că, în momentul de faţă, să nu înţelegi în România că din pricina acestei corupţii generalizate şi a genului de compromis pe care-l facem fiecare dintre noi, suntem în situaţia de astăzi când majoritatea elitelor româneşti, şi mă refer la tineri, pleacă, e un mod de a-ţi băga capul în nisip ca un struţ şi de a nu vedea realitatea. Eu consider că e datoria mea de artist ca să semnalizez această realitate. Cum o rezolvăm, rămâne să găsim o soluţie împreună, dar să nu ne ascundem de adevăr, că până nu acceptăm adevărul despre noi înşine, e foarte greu să corectăm ceva”, a spus Mungiu.

Întrebat care este părerea sa despre actuala finanţare a filmelor româneşti, regizorul român a apreciat că toate filmele din România ar trebui finanţate “just”, utilizându-se „criterii de calitate în aprecierea lor”.

“Nu e cazul să mă plâng eu.Cred că e cazul să finanţăm just toate filmele din România, utilizând nişte criterii de calitate în aprecierea lor.Mi se pare că în momentul de faţă problema mai mare pe care o avem în cinematografie e legată de reţeaua de distribuţie a filmelor, pentru că facem filmele astea, dar important este ca ele să fie şi văzute, pentru că atunci le facem degeaba”, a spus Mungiu.

El a precizat că în România sunt şi iniţiative precum cea de la Suceava, în care municipiile reuşesc să se organizeze astfel încât filmele româneşti să poată fi prezentate publicului.

„Sper ca atenţia Ministerului Culturii să se îndrepte în ambele direcţii: şi în direcţia unei mai bune distribuţii şi în direcţia unei colectări de fonduri mai judicioase şi mai ample legate de banii pentru cinematograf, pentru că dacă o să existe mai multe fonduri şi mai multă onestitate în împărţirea lor, atunci o să existe şi mai multe filme bune”, a mai spus Cristian Mungiu.

De precizat este că primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, i-a înmânat, vineri, regizorului Cristian Mungiu o diplomă de excelenţă pentru contribuţia la dezvoltarea şi promovarea filmului românesc.

La conferinţa de presă organizată la Cinematograful Modern din Suceava au participat şi actorii Lia Bugnar şi Vlad Ivanov care au apreciat interesul extraordinar pe care filmul “Bacalaureat” l-a avut la Suceava.

(Liliana Bujdei)