Intră acum și în grupul de
Pe fondul șanselor reduse de angajare în rândul tinerilor, în tandem cu disparitățile de gen maximizate de la an la an, România a obținut titulatura de lider mondial al videochatului. Fiind una dintre puținele zone în care femeile câștigă mai mult decât bărbații, prin dezvoltarea videochatului putem să înțelegem mai bine hibele sistemului și eșecul politicilor publice de a atenua inegalitățile de gen dintr-o multitudine de sectoare în care femeile nu își pot găsi locul.
Este nevoie de un veac pentru a atenua inegalitățile economice de gen din România
Poziția femeilor pe piața muncii, inegalitățile pregnante de acasă, de la locul de muncă și vulnerabilitatea în fața variațiilor economice, au condus spre o evoluție accelerată a videochatului în ultimii ani. Pe bannere mari plasate în puncte cheie sau pe cele mai frecventate rețele de social media, prin mesaje precum ,,descoperă aici cel mai bun studio de videochat’’, studiouri precum RichGirls-Studio.ro le oferă femeilor promisiunea independenței financiare. Spre deosebire de țările europene dezvoltate, în care independența femeilor nu poate fi pusă la îndoială, vulnerabilitățile socio-economice care planeaza asupra româncelor au propulsat videochatul drept un etalon al siguranței financiare.
Inegalitatea frapantă instalată pe piața muncii
După Bulgaria, România este țara europeană care înregistrează cea mai pregnantă inegalitate de gen, iar situația devine din ce în ce mai îngrijorătoare în pandemie. În majoritatea sectoarelor, femeile ocupă poziții inferioare colegilor de sex masculin, sunt remunerate mai prost pe aceeași poziție și afectate mai des de variațiile economice, iar cea mai afectată categorie este cea a femeilor de sub 34 de ani.
Abuzurile, abandonul studiilor, veniturile inegale, responsabilitatea extinsă în creșterea copiilor și munca domestică neremunerată, constituie doar o serie de factori ce afectează activitatea femeilor. În 2019, activitatea rămăsese la nivelul din 2014, iar în prezent situația este mai precară decât în 1950, când femeile erau angrenate în proporție de 75% în câmpul muncii. Cu politici publice vagi și insuficiente în confruntarea inegalității de gen, în prezent, specialiștii spun că ar fi nevoie de mai bine de un veac pentru a aplana decalajele de gen din România.
Inclusiv în IT, o femeie este remunerată cu un sfert mai puțin față de un bărbat care ocupă aceeași poziție
Femeile sunt subreprezentate în sectoarele economice dinamice și bine remunerate, iar decalajele de gen sunt pregnante în mediul privat. Conform analizei F.E.S., în mediul privat, și când ocupă poziții bine cotate, femeile primesc salarii mai mici față de colegii de sex masculin. Per ansamblu, femeile sunt subreprezentate atât în populația de salariați, cât și în cea a lucrătorilor pe cont propriu sau în rândul pozițiilor de conducere, iar zona dominată, conform datelor, este desemnată de categoria lucrătorilor domestici neremunerați.
Inegalitatea de gen nu uită nici domeniile ,,hiperfeminizate’’ unde majoritatea absolvenților sunt femei. Și într-un domeniu precum sociologia, unde absolvenții sunt în proportie de 82% femei, locurile limitate de la catedră sunt preponderent ocupate de bărbați. În domeniile ,,hiperfeminizate’’, cand intervine prestigiul și venitul crește, șansele femeilor de a avansa scad.
Inegalitatea economică de gen nu este îngrijorătoare doar la locul de muncă, ci pune în pericol și sănătatea femeilor. În conformitate cu datele furnizate de analiza F.E.S., resursele financiare precare limitează considerabil accesul la serviciile sanitare, iar femeile sunt cele mai afectate din acest punct de vedere.
În cele din urmă, inegalitățile economice stabilite între femei și bărbați nu afectează româncele doar în plan profesional. Aceste inegalități extrem de îngrijorătoare acaparează și afectează aspecte cruciale precum viața personală, sănătatea femeilor și societatea per se. (S.E.O.)
Sursa foto: Unsplash
Intră acum și în grupul de
