Intră acum și în grupul de
Interviu cu Dr. Dana Iacob, medic specialist radiologie-imagistică medicală, Rețeaua de sănătate REGINA MARIA
Creierul rămâne cel mai fascinant și enigmatic organ al corpului uman, în ciuda avalanșei de studii și cercetări medicale recente, tot mai aprofundate, care își propun să descifreze până la nivel molecular mecanismele și principiile sale de funcționare. Și aceasta, cu atât mai mult cu cât destinul fiecărei ființe umane, și la urma urmei, traiectoria umanității, par tributare modului în care acest centru de comandă, analiză și control este structurat și funcționează pe parcursul întregii vieți. În ultimele decenii, numeroase discipline s-au aplecat cu minuțiozitate asupra diferitelor aspecte ale biologiei acestui organ iar neuroimagistica, în mod firesc și deloc întâmplător, s-a desprins din trunchiul specializărilor radiologice și imagistice, creionându-și propriul areal de explorare.
Dacă ar fi să apelăm la o definiție consacrată, neuroimagistica este o disciplină nouă care studiază structura și funcția sistemului nervos prin intermediul tehnologiei imagistice și în care imaginile creierului pot fi obținute într-un mod neinvaziv. Neuroimagistica explorează o serie de mecanisme precum cogniția, procesarea informațiilor și modificările creierului în starea patologică.
În ultimii ani, această specialitate s-a dezvoltat rapid și a devenit un instrument puternic pentru cercetarea și diagnosticul medical. Odată cu creșterea prevalenței bolilor neurologice, au existat solicitări tot mai mari pentru tehnologia neuroimagistică și analiza ulterioară a datelor și s-au făcut multe progrese în acest domeniu.
În România, Dr. Dana Iacob practică medicina în cadrul rețelei de sănătate REGINA MARIA în calitate de medic specialist radiologie-imagistică medicală. Deși este absolventă a UMF din Timișoara, a ales să profeseze la polul opus al țării, la Suceava, unde experiența sa valoroasă incluzând stagii de specializare în neuroimagistică, neuroimagistică pediatrică și imagistică musculo-scheletală este utilă miilor de pacienți care apelează anual la serviciile sale.
Face parte din generația tânără de medici conectați la noutățile și progresele din domeniul medical și este unul dintre specialiștii la care colegii chirurgi, pediatri, neurologi, oncologi, endocrinologi ori de alte specialități apelează cu încredere atunci când au pacienți la care analiza clinică indică suspiciunea unei afecțiuni complicate care necesită evaluare imagistică și, în special, neuroimagistică.
Am vrut să aflăm mai multe despre RMN-ul cerebral, una dintre cele mai avansate metode de diagnostic actuale, fără de care, practic, astăzi nu poate fi formulat un diagnostic de precizie în patologia creierului. RMN-ul este adesea citat ca una dintre cele mai importante realizări medicale din secolul al XX-lea, iar impactul său continuă să crească în secolul al XXI-lea. Și, oarecum surprinzător, am aflat că sub umbrela acestui termen sunt incluse o multitudine de tehnici evoluate, rafinate și adaptate solicitărilor și exigențelor actuale ale medicinei.
Cum funcționează, pe scurt, scanarea RMN și de ce această investigație imagistică este considerată una de top astăzi?
„RMN este o tehnică imagistică de ultimă generație prin performanțele diagnostice oferite în absența folosirii radiațiilor ionizante.”, precizează doamna doctor Dana Iacob. „Scanarea RMN utilizează un câmp magnetic cu putere diferită, în funcție de particularitățile fiecărui aparat și o stație de procesare pentru a furniza o imagine de înaltă rezoluție din interiorul corpului, indiferent de zonă.” adaugă medicul.
În prezent, RMN-ul este cea mai sensibilă investigație imagistică a capului (în special a creierului), în comparație cu alte tehnici de imagistică, cum ar fi scanările CT (tomografie computerizată) sau razele X.
Totuși, în practică termenii pot fi derutanți. Există diferență între un RMN al capului și RMN cerebral? Ce arată un RMN cerebral?
Nu există diferențe între cele două investigații, ne lămurește Dr. Iacob. „Termenul de RMN cerebral este preferabil, metoda imagistică fiind utilă în evaluarea cu preponderență a structurilor intracraniene și nu a cutiei craniene”.
Pe scurt există două tipuri de RMN cerebral, confirmă medicul, în funcție de administrarea sau nu a unei substanțe de contrast (SC) pe cale intravenoasă și anume RMN cerebral nativ (fără injectare de SC) și RMN cerebral cu injectare de contrast intravenos.
„În funcție de patologia pacientului și particularitățile cazului, protocoalelor de bază li se pot adăuga secvențe de înaltă performanță diagnostică utile în studiul vascular arterial sau venos (cunoscutul angioRMN nativ), al urechii interne, hipofizei, descrierea aprofundată a tumorilor cerebrale (tractografie, spectroscopie, perfuzie).”
Diversitatea protocoalelor imagistice impune necesitatea unei comunicări directe în cadrul echipei interdisciplinare de îngrijire, pentru agrearea și selectarea celei mai bune proceduri de evidențiere a structurilor țintă. „Stabilirea cu acuratețe a tipului de RMN cerebral necesar particularităților pacientului se face printr-o colaborare între medicul solicitant și medicul radiolog.”, subliniază dr. Iacob.
Imagistica prin rezonanța magnetică s-a dovedit indispensabilă în clarificarea unor patologii severe cerebrale, iar traumatismele cerebrale, anevrismele cerebrale sau accidentele vasculare sunt afecțiuni critice, unde RMN efectuat în urgență ghidează medicii pentru opțiunea terapeutică cea mai adecvată, salvatoare de vieți.
Imagistica este recunoscută pentru capacitatea sa de a detecta și diagnostica boli. Care sunt aplicațiile clinice, respectiv afecțiunile cel mai bine vizualizate cu tehnicile de imagistică prin RMN?
Răspunsul doamnei doctor a venit prompt, prin prisma experienței sale de zi cu zi în centrul de radiologie și imagistică din Suceava. „Afecțiunile pe care le întâlnim frecvent și care pot beneficia cu precădere de diagnostic imagistic prin RMN cerebral sunt:
– cefaleea și sindromul migrenos, destul de frecvente în practica clinică,
– excluderea/ confirmarea accidentului vascular acut,
– bolile demielinizante,
– afecțiunile autoimune și inflamatorii,
– patologiile nervilor cranieni,
– leziunile tumorale cerebrale benigne sau maligne,
– afecțiunile orbitei.
Uneori, când spunem RMN cerebral, ne gândim că aparatul poate felia virtual toate structurile creierului și că ar putea detecta cu acuratețe orice anomalie direct. Însă, am aflat că lucrurile nu stau chiar așa, există protocoale specifice, distincte, pentru zone țintă diferite, exact ca atunci când încerci să focalizezi mai bine chipurile sau anumite obiective cu aparatul de fotografiat, pentru a evita încețosările, suprapunerile sau artefactele posibile. De aceea, precizarea de către medicul curant (care solicită investigația) a diagnosticului vizat, simptomelor clinice sau chiar a evoluției pacientului poate fi utilă în alegerea celei mai indicate strategii de examinare.
Este suficientă solicitarea formală a unui RMN cerebral sau este necesară specificarea afecțiunii, respectiv a structurii țintite? Există protocoale diferite de examinare în imagistică cerebrală, pentru diferite afecțiuni sau structuri cerebrale urmărite? Ne puteți oferi câteva exemple? (ex. zona hipotalamo-hipofizară, epilepsie, Alzheimer, afecțiuni vasculare, cancer, afecțiuni psihiatrice, etc)
„După cum am precizat anterior, spune Dana Iacob, protocoalele RMN sunt personalizate în funcție de particularitățile fiecărui caz. Precizarea antecedentelor pacientului, descrierea simptomatologiei clinice și, în primul rând, precizarea indicației RMN joacă un rol major în stabilirea protocolui necesar fiecărui caz. Dispunem de protocoale bine stabilite pentru fiecare suspiciune de patologie cerebrală (studiul demenței senile sau vasculare, studiul urechii interne, protocoale adaptate epilepsiei, pacienților oncologici și nu în ultimul rând copiilor, în vederea maximizării posibilităților diagnostice și minimizării timpului petrecut în aparat.” a continuat medicul.
Cât de utilă este imagistica în gestionarea bolilor cerebrale? Îmbunătățește înțelegerea bolii sau îmbunătățește prognosticul pacientului?
„Pe lângă diagnostic”, susține doamna doctor, „imagistica cerebrală oferă posibilitatea monitorizării evoluției sau regresiei bolii și a răspunsului terapeutic, oferind inclusiv posibilitatea unui screening familial în cazul patologiilor cu componentă genetică.” Cu siguranță, spectrul afecțiunilor genetice este astăzi atât de larg, încât testele genetice ar trebui efectuate mult mai de timpuriu pentru a preveni și controla o serie de afecțiuni care debutează.
Pe măsură ce populația avansează în vârstă, crește riscul apariției unor tulburări neurocognitive și neurodegenerative. Cum poate ajuta investigația RMN soluționarea acestor probleme?
„Într-adevăr, recunoaște dr. Dana Iacob, bolile neurodegenerative (demență vasculară, demență Alzheimer) reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Răspunsul la întrebarea dacă RMN-ul poate diagnostica o demență este complicat și complex, însă cu siguranță această metodă imagistică este cea mai performantă în cadrul patologiei. Rolul RMN în acestă patologie este acela de a cuantifica și clasa leziunile specifice bolii și de a exclude alte afecțiuni (potențial grave) care ar putea mima o demență. În prezent se fac progrese majore în privința diferențierii pe baza RMN a demenței senile de cea vasculară.”
Ce rol poate juca RMN de înaltă rezoluție în monitorizarea eficacității tratamentelor existente?
Obiectivul final al unui tratament constă în ameliorarea sau vindecarea bolii, iar pentru medic este critic să știe la care bornă a drumului a ajuns, care este situația locală și sistemică, cum răspunde afecțiunea la terapia instituită. De aceea, o tehnologie neinvazivă, nedureroasă și, mai ales, precisă îl poate ghida atent în gestionarea bolii. „Studiile și practica clinică indică utilitatea examinării RMN în evaluarea răspunsului terapeutic oncologic, al plăcilor ateromatoase intracraniene, răspunsul post chirugical, chimio și radioterapeutic al diferitelor tipuri de tumori cerebrale, precum și progresul terapeutic al bolilor demielinizante, în corelație cu titrul anticorpilor specifici fiecăreia.” explică dr. Iacob.
Ce credeți că ne rezervă viitorul pentru scanarea RMN? Ce surprize are medicina pentru scanarea corpului uman în deceniul următor?
Am vrut să aflăm răspunsurile, deși a devenit evident că o asemenea întrebare pare hazardată în contextul impredictibil al caruselului amețitor al cercetărilor și progreselor tehnologice actuale, care pot oricând aduce în prim plan tehnologii inovatoare bazate pe inteligență artificială sau sisteme insolite de operare.
„La nivel global se aniversează deja 50 ani de prezență a rezonanței magnetice în practica clinică (în țara noastră, primele aparate RMN au fost folosite în anii ‘90). Progresele sunt uluitoare, de la utilizarea aparatelor RMN cu putere de 7 Tesla (marea majoritate a aparatelor au o putere de 1,5 T) în afara studiilor clinice, la extinderea pe o scară cât mai largă a PET-RMN-ului și de la aparate RMN portabile la secvențe funcționale cu vizualizarea directă a activității corticale.”
Cum se leagă intensitatea câmpului magnetic, respectiv performanța aparatului de rezoluția imaginilor produse?
Intensitatea câmpului magnetic (respectiv puterea aparatului RMN, care se măsoară în unități Tesla) este direct proporțională cu cantitatea de semnal transmisă de corpul uman în timpul examinării. Semnalul transmis este folosit în a crea imagini, așadar cu cât acesta este mai mare (3 Tesla, 7 Tesla) cu atât sunt mai detaliate imaginile obținute.
Ce fel de rol poate juca imagistica RMN în prevenirea și prezicerea bolilor creierului? Am putea afla că suntem la risc să facem un accident vascular cerebral sau să suferim de un proces degenerativ, cum ar fi demența Azheimer sau alte boli genetice?
„Rolul RMN este unul de diagnostic, de screening și clasificare. Se fac progrese importante în ceea ce privește rolul său în diferențierea diverselor entități patologice. Examinarea poate spre exemplu cuantifica riscul unui accident vascular cerebral prin coroborarea imaginilor de cartografie a plăcilor vasculare ateromatoase cu istoricul pacientului.”, este de părere doamna doctor Dana Iacob.
Uneori se fac confuzii în privința RMN cu tomografia computerizată. Care sunt principalele avantaje și dezavantaje ale RMN în comparație cu tomografia computerizată, de exemplu?
Avantajele RMN versus CT sunt clare și anume: nu există expunere la radiații ionizante, imaginile sunt net superioare pentru diverse structuri anatomice (ligamente, cartilaj, tendoane), etalează precizie și analiză fină în studiul organelor pelvisului.
Dezavantajele RMN față de CT sunt și ele de luat în seamă: timpul necesar examinării RMN este mai lung, costul mai ridicat și disponibilitatea mai mică.
Există contraindicații ale acestei investigații și ce alternative au persoanele care nu pot face RMN cerebral?
Există persoane care, din păcate, nu pot beneficia de performanțele diagnostice ale acestui aparat, explică dr. Iacob, motiv pentru care medicul trebuie să găsească alternative de diagnostic:
- persoanele purtătoare de cardiostimulator (pace-maker)
- unele materiale metalice utilizate în imobilizarea fracturilor
- anumite proteze auditive
- clipuri mai vechi pentru tratarea anevrismelor
- pacienții necooperanți sau care se află într-o stare gravă și nu suportă o imobilizare prelungită
- pacienții claustrofobi sau anxioși, precum și copiii pot beneficia de un anumit grad de sedare în vederea posibilității efectuării examenului. Se face în aceste cazuri o balanță risc-beneficiu în funcție de particularitățile fiecărui caz.
Caracteristicile fiecărui produs (dispozitiv medical implantat) trebuie căutate în prospectul dispozitivului sau trebuie discutate cu medicul chirurg. În ultima perioadă, datorită progresului tehnologic, multe materiale folosite sunt din titan sau metale nobile care permit efectuarea în siguranță a unei examinări RMN.
Este RMN, astăzi, în România, o investigație accesibilă pacienților?
„Investigația RMN este cu siguranță mai accesibilă ca oricând, astăzi, pacienților. Cu protocoale optimizate, creșterea numărului aparatelor și scăderea timpului petrecut în interiorul acestuia, cred că orice pacient poate beneficia de performanțele diagnostice ale RMN, în funcție bineînțeles de eventualele contraindicații, pentru acestea putându-se găsi soluții alternative.” încheie optimist dr. Dana Iacob.
Un avantaj al centrelor de imagistică REGINA MARIA îl reprezintă faptul că o parte din investigații pot fi decontate de Casa de Asigurări și acest fapt a înlesnit accesul mai multor pacienți la examinări de top, cum este RMN. De asemenea, sistemul abonamentelor oferite prin rețeaua de sănătate sau asigurările voluntare pot facilita accesul rapid la investigații performante, de ultimă generație.
Intră acum și în grupul de
