Internet și conexiune de date în România

Dacă urmărești prezența României în diverse topuri internaționale și ești interesat de statistici, ai auzit probabil că România apare în mod constant printre țările cele mai performante atunci când vine vorba de viteza de internet. Rețelele mici locale au jucat un rol important în extinderea acoperirii internetului la nivelul întregii țări.

Deși este a doua cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, România apare mereu în topurile statelor membre ale UE cu cea mai rapidă conexiune la internet. România obține rezultate bune în statistici și pe plan mondial, fiind clasată în 2021 ca având al cincilea cel mai rapid internet de pe planetă, potrivit mai multor companii de testare și diagnosticare a rețelelor.

Cum a ajuns România în top

Potrivit Eurostat, rata de penetrare a internetului în România este printre cele mai ridicate de pe continent. România depășește în această privință unele dintre cele mai bogate țări din Europa, cum ar fi Franța, Belgia, Finlanda și Austria, pentru a numi doar câteva dintre ele.

Cu o rată de acoperire de 88%, România a beneficiat foarte mult de furnizorii mici de servicii de internet, care ofereau pachete la preț accesibil. Acești mici întreprinzători locali au reprezentat coloana vertebrală a viitorului succes al României în domeniul internetului. Aceștia au înființat rețele mici, care acoperă câteva blocuri și nu au mai mult de câteva sute de clienți.

Potrivit raportului Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT) – organismul ONU care se ocupă de tehnologiile informației și comunicațiilor – succesul României în domeniul internetului poate fi atribuit în mare măsură acestui fenomen al rețelelor extinse.

Comisia Europeană a aprobat rețelele locale ca fiind un model „complementar” pentru a contribui la creșterea conectivității la internet.

Internetul în cealaltă extremă

Printre țările cu cel mai lent internet se numără Egipt, Gabon, Afghanistan, Yemen, Venezuela sau Paraguay. 

Mergând și mai departe, potrivit unui studiu al ONU, 2,9 miliarde de oameni nu au încă acces la internet la nivel global. 96% dintre acestea se află în țările cele mai puțin dezvoltate din lume. 

Lipsa de conectivitate aduce cu sine tot felul de probleme, de la corupția extinsă la lipsa libertății presei și a dezvoltării economice. Mulți dintre cei care sunt excluși din punct de vedere digital se confruntă cu provocări de neimaginat ca urmare a acestui fapt, de la analfabetism și acces limitat la educație până la lipsa competențelor digitale de bază și sărăcie pe tot parcursul vieții.

Din acest punct de vedere, am putea considera că facem parte printre puținele dăți din tabăra norocoasă. 

Impactul conectivității performante

Performanța datelor a ajutat foarte mult la dezvoltarea unui sector IT robust, pe o piață care s-a mai mult decât triplat în ultimii 5 ani. Industrii precum comerțul online, publicitatea, enterntainment-ul, cea de cazinouri internationale, social media, presă și diverse servicii au găsit baza excelentă pentru dezvoltare.  

Cu toate acestea, nu totul este roz și, aproape fără surpriză, statul nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea tehnologică a sectorului privat. Există un progres slab de digitalizare la nivelul administrației publice, iar cetățenii români, cu conexiunea lor la internet foarte rapidă, sunt încă sufocați de o birocrație bine înrădăcinată la standardele începutului anilor ’90. 

S-au început însă mai multe demersuri pentru dezvoltare, chit că într-un ritm lent. Poate unul dintre proiectele cu cel mai mare succes a fost platforma ghiseul.ro. Utilizatorii pot plăti rapid taxe și impozite către o rețea extinsă de instituții publice, un progres major față de deplasarea obligatorie la ghișeul fizic. Spațiul Privat Virtual de la ANAF a micșorat de asemenea cozile de la sediile din întreaga țară. Să sperăm că vor urma și alte proiecte de digitalizare care să profite de internetul rapid și să simplifice procesele greoaie încă existente la nivel de stat.