Flutur: Guvernul trebuie să adopte de urgență măsuri consistente pentru prevenirea inundațiilor. El arată punctele sensibile din judeţul Suceava

Preşedintele PNL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a solicitat, joi, în plenul Senatului, Guvernului să adopte măsuri de urgenţă şi consistente pentru prevenirea inundaţiilor.

„Inundațiile care au afectat țara noastră și în acest an trebuie să reprezinte pentru Guvern un semnal foarte serios pentru includerea între priorități a problemelor legate de pregătirea pentru aceste fenomene extreme. Finanțarea prin fonduri europene, includerea acestor categorii de cheltuieli în Acordul de Parteneriat pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020, ar fi o bună garanție că aceste lucrări se vor realiza”, a declarat Flutur.

El a explicat că în ultimii ani România s-a confruntat cu grave inundaţii, viiturile produse pe cursurile de apă interioare afectând toate judeţele ţării.

„Au fost inundate localităţi, zeci de persoane au decedat iar alte zeci de mii au fost evacuate. Au fost distruse sau grav avariate case şi anexe gospodăreşti, precum şi obiective social – economice. Printre lucrările de infrastructură afectate se numără drumuri naţionale, judeţene şi comunale, cale ferată, poduri şi podeţe şi construcţii hidrotehnice cu rol de gospodărire a resurselor de apă şi de apărare împotriva inundaţiilor. Valoarea totală a pagubelor depășește 5 miliarde lei, numai pe cursurile de apă interioare”, susţine liderul liberal.

El menţionează că pe lângă refacerea lucrărilor de apărare afectate şi întărirea capacităţii de prognoză şi intervenţie, elaborarea şi implementarea unui Plan pentru prevenirea, protecţia şi diminuarea efectelor inundaţiilor la scară naţională trebuie să constituie una din principalele preocupări ale Guvernului.

„Apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însă ele pot fi gestionate. Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu se poate face doar prin acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor ci prin măsuri corelate, premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post inundaţii, deci prin Gestionarea riscului la inundații.

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecţia şi managementul durabil al resurselor de apă. Un astfel de instrument este Directiva privind Inundaţiile, act normativ prin care fiecare stat membru trebuie să elaboreze un Plan de Management al Riscului la Inundaţii”, a menţionat senatorul sucevean.

Potrivit acestuia, sarcina de elaborare a strategiei şi politicii naţionale în domeniul gospodăririi apelor se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, iar aplicarea acesteia şi urmărirea respectării reglementărilor în domeniu revin Administraţiei Naţionale „Apele Române”, prin administraţiile bazinale de apă din subordinea acesteia.

El susţine că măsurile privind reducerea riscului la inundații pe bazine hidrografice trebuie luate în concordanță cu Strategia Națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung aprobată prin Hotararea de Guvern nr. 846/11 august 2010 și cu Programul cerințelor Directivei Europene privind evaluarea și managementul riscului la inundații 2007/60/EC, care prevede realizarea hărților de risc la inundații și elaborarea Planului de management al riscului la inundații.

Astfel, printre măsurile care ar trebui implementate până în 2035 se numără întreţinerea albiilor, (perioada de implementare 2010 – 2035, costuri de 3 miliarde euro), întărirea capacităţii de apărare împotriva inundaţiilor (perioada de implementare 2010 – 2035, costuri de 7,11 miliarde euro); reabilitarea podurilor rutiere şi feroviare şi modernizarea reţelelor feroviare şi rutiere afectate (perioada de implementare 2020 – 2014, costuri de 663,4 milioane euro). Costurile totale ale implementării strategiei fiind de 22 miliarde euro.

Flutur: Judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat la producerea inundaţiilor.

Judeţul Suceava prezintă un grad de risc ridicat în ce priveşte producerea inundaţiilor. Ca urmare a inundaţiilor de mare amploare care au avut loc în ultimi ani, mii de locuinţe au fost afectate, kilometri de drumuri şi amenajări hidrotehnice au fost distruse, iar pagubele s-au ridicat la peste un miliard de lei. Din păcate în urma revărsărilor de ape s-au înregistrat şi pierderi de vieţi omeneşti, a explicat Gheorghe Flutur.

„Viiturile au afectat locuințe și anexe gospodărești, diguri, apărări de maluri şi baraje. În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, au fost afectaţi zeci de kilometri de drumuri naţionale, sute de kilometri de drumuri judeţene, o mie de kilometri de drumuri comunale, străzi, poduri pe drumuri naţionale, poduri şi podeţe CFR, poduri pe drumuri judeţene şi poduri pe drumuri comunale, podeţe pe drumuri naţionale, podeţe pe drumuri judeţene şi podeţe pe drumuri comunale, precum şi traversări pietonale. Au mai fost afectate conducte de gaze naturale, reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare, fântâni, reţele electrice și de comunicații. De asemenea, inundaţiile au afectat terenuri cu culturi agricole. Direcţia Silvică Suceava a avut pagube la drumuri forestiere şi au fost afectate poduri şi podeţe, plantaţii şi pepiniere. Au mai fost afectate şcoli şi grădiniţe.

Reţeaua hidrografică a judeţului Suceava însumează 3092 Km”, a declarat senatorul PNL.

Potrivit acestuia, cantităţile cele mai mari de apă sunt transportate de râurile ale căror bazine de alimentare sunt situate în regiunea montană. Cel mai întins bazin hidrografic este cel al râului Moldova, care drenează prin intermediul afluenţilor săi peste 33% din suprafaţa judeţului Suceava, după care urmează Bistriţa (cca. 30% din suprafaţa) şi râul Suceava.

În judeţul Suceava sunt 52 de puncte critice

„Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Suceava a identificat 52 de puncte critice de-a lungul mai multor cursuri de apă din judeţul Suceava. Pe râul Siret au fost constatate 9 puncte critice, pe raza localităților Zamostea, Zvoriştea, Grămeşti, Dumbrăveni, Dolhasca, Liteni şi pe raza comunei Vorona din judetul Botoșani. Zece puncte critice sunt pe râul Moldova, la Breaza, Baia, Cornu Luncii, Vadu Moldovei şi la Fundu Moldovei. Pe râul Suceava, 9 puncte critice, 7 constând în eroziuni din care cea mai lungă este pe raza comunei Gălăneşti, apoi la la Vicovu de Sus, la Bilca în aval de microhidrocentrală. De asemenea, eroziuni au mai fost constatate pe malurilor pârâurilor Suceviţa, Solca, Iaslovăţ, Suha şi afluenţii acestuia, Slătioara, Negrileasa, Brodina şi Calela, Cotârgaşi, râul Bistriţa şi pârâurile Tibău şi Cârlibaba, Moldoviţa, Frumosu şi Deia, Sasca Mare, Rusca, Somuzul Mare, Isachea, Suha Mică, Corlata, Bucovăţ, Râşca, Racova. Dintre pârârile din Suceava, cel care are cele mai mult probleme, cel puţin pe partea de eroziuni ale malurilor, este Soloneţul. Sunt 4 puncte critice de-a lungul pârâului, toate constând în eroziuni ale malurilor, câte una pe raza comunelor Cacica, Pârteştii de Jos, Comăneşti şi Todireşti, situaţia cea mai gravă fiind la Cacica. Lista cu punctele critice a fost înaintată de SGA Suceava la Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Siret cu solicitarea de a se face demersurile necesare în vederea promovării lucrărilor”, a declarat Flutur.

Senatorul PNL a mai explicat că mai multe lucrări de apărare împotriva inundațiilor nu mai pot fi realizate deoarece Guvernul nu mai asigură „alocații bugetare“ cum este și cazul unor investiții abandonate în județul Suceava exeplificând cu amenajare râu Dorna pe sectorul Poiana Stampei – Vatra Dornei, lucrări de regularizare a pârâului Solca şi a afluenţilor pe tronsonul Solca-Arbore şi decolmatare la acumularea Solca, amenajare râu Moldova pentru apărarea frontului de captare a municipiului Suceava la Berchişeşti, amenajare râu Bistriţa și afluenţi pe sectorul Iacobeni-Sabasa, jud. Suceava și Neamţ

„Planul naţional pentru protecţia, prevenirea şi diminuarea efectelor inundaţiilor constituie un instrument absolut necesar pentru coordonarea la nivel naţional şi corelarea la nivel bazinal a lucrărilor de investiţii pentru prevenirea şi combaterea inundaţiilor, în condiţiile existenţei unor surse diferite de finanţare şi a unei multitudini de ordonatori de credite. Acest document ar trebui finalizat pe parcursul acestui an. Altfel ne putem aştepta la consecinţe cel puţin la fel de dramatice și în perioada următoare în condiţiile unei subfinanţări cronice a sectorului de gospodărire a apelor”, a conchis senatorul de Suceava, Gheorghe Flutur.