Intră acum și în grupul de
Liderul Mişcării Populare Diaspora, rădăuţeanul Sorin Robu, a apreciat, sâmbătă, printr-un comunicat de presă, că administraţia locală şi centrală trebuie să se ocupe cu eficienţă şi promptitudine de problemele populaţiei, arătând că oamenii îşi doresc o viaţă liniştită şi în siguranţă.
Sorin Robu a arătat că în relaţia cu autorităţile, oamenii îşi doresc să le fie rezolvate problemele prompt şi eficient şi că nu sunt interesaţi de mecanismele care duc la rezolvarea problemei, ci doar o vor soluţionată.
În aceste condiţii, potrivit lui Robu, ar trebui ca la instituţiile de stat să existe un birou care să îndrume cetăţenii exact la serviciul care le soluţionează problema şi nu să îi plimbe prin hăţişul birocratic.
Liderul MP Diaspora arată că oamenii merg la instituţiile statului la nevoie şi de nevoie şi că de aceea este corect ca aceste nevoi să le fie rezolvate prompt.
Vă prezentăm integral comunicatul lui Sorin Robu:
„Românii şi oamenii în general vor să trăiască liniştiţi, să-şi vadă fiecare de viată lui, să trăiască decent şi confortabil. Pentru asta (din păcate) au nevoie de bani. Banii se obţin muncind – pentru o firmă sau pe cont propriu – pentru că banii sunt recunoaşterea unui serviciu adus societăţii în care trăieşti (în mod direct sau printr-o firmă), serviciu care vine recompensat proporţional cu timpul implicat, cu cantitatea, calitatea şi importanţa ;socială a muncii depuse. Cum viaţa se desfăşoară zi de zi, rezultă că şi nevoia de bani e zilnică. În acest caz, ideal ar fi ca şi serviciul oamenilor să fie asigurat zi de zi pentru ca el să-şi primească banii pentru a-şi asigura cele necesare vieţii şi idealurilor sale. Asta înseamnă siguranţa locului de muncă. Pentru asta e necesar un ambient de afaceri stimulativ şi previzibil, cu legi clare şi stabile, care să asigure firmelor condiţii financiare favorabile, credite ieftine, servicii de transport prompte şi la preţuri acceptabile, etc. Oamenii îşi doresc să fie protejaţi de excesele angajatorilor pentru a nu deveni sclavii acestora – să nu uităm că muncim că să avem cu ce trăi şi nu trăim doar că să muncim – pentru alţii… Oamenii îşi doresc să fie protejaţi şi asistaţi în caz de accidente, de boală şi la bătrâneţe – un sistem de asigurări sociale stabil, sigur şi previzibil. Oamenii îşi doresc linişte şi pace, îşi doresc ordine şi curăţenie; să-şi crească liniştiţi copiii, în şcoli accesibile tuturor, dacă se poate fără cheltuieli, sau cu cheltuieli cât mai reduse. Oamenii îşi doresc stabilitate, pentru ca să-şi poată planifica viitorul… Multe din acestea nu depind doar de primar…
Apoi, mai sunt… Oamenii vor ca după o săptămâna de lucru să poată să-şi permită să iasă şi ei din cotidian, să meargă la un prânz sau o cină cu familia şi amicii, la o „iarbă verde” – locuri de relaxare şi distracţie. Mai vor să se recupereze şi să se relaxeze în concediu într-o staţiune sau să facă excursii , şi vor că să-şi permită asta, fără să-şi compromită viaţă de zi cu zi (fără sacrificii).
În relaţiile cu autorităţile să nu uităm că oamenii merg la nevoie şi de nevoie. Şi când au nevoie oamenii vor să li se rezolve problemele cu promptitudine şi eficienţă. Nu prea îi interesează cum, ci rezultatul final – „rezolvat”!
Ideal ar fi să existe la fiecare instituţie de stat sau locală un „birou de triere” a problemelor şi necesităţilor cetăţenilor, ca să nu fie nevoiţi să penduleze haotic pe la uşile instituţiilor.
De la acest birou oamenii să fie trimişi exact la biroul care să le poată rezolva problema.
Oamenii în general vor servicii maxime cu cheltuieli minime şi asta presupune eficienţă birocratică: o minte limpede care să cunoască bine sistemul şi să-l organizeze pe criterii de eficienţă – timp cât mai scurt – rezolvări FINALE cât mai multe…
Pentru asta e nevoie de voinţă de a face bine cetăţenilor.
Să nu uităm : impozitele (locale şi în general) trebuie să fie aplicate după o filosofie clară care să respecte anumite principii sfinte: justeţea impozitelor, claritate în stabilirea sumelor de plată, suportabilitatea impozitelor. Nimeni nu scoate bani din buzunar cu plăcere, dar dacă oamenii văd eficienţă (servicii sociale prompte şi de calitate) atunci sunt mai dispuşi să contribuie la bugete…
Nici un om de omenie nu vrea pomană. Fiecare persoană îşi are demnitatea ei şi fiecare are simţ de responsabilitate. Din păcate toate acestea diferă procentual de la om la om în funcţie de educaţie, cultură şi tradiţie.
Asta înseamnă că la ajutoarele sociale să se ajungă doar atunci când administraţia locală şi-a epuizat toate alternativele de a-l putea implica pe „asistat” în viaţa comunităţii, prin oferirea posibilităţii ca acesta să desfăşoare munci retribuite în folosul comunităţii – curăţenie, spaţii verzi etc…Ajutoarele să se dea pe criterii clare şi numai celor ce sunt în imposibilitate de a-şi aduce aportul la binele şi confortul concetăţenilor săi.
Oamenii vor un ambient curat şi îngrijit, plăcut ochiului – coşuri pe străzi la fiecare stâlp (golite prompt atunci când se umplu), cu spaţii verzi multe şi bine îngrijite”..
Intră acum și în grupul de
