Intră acum și în grupul de
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, l-a asigurat pe vicepreședintele PNL, deputatul de Suceava Ioan Bălan că este preocupat de accelerarea cadastrării suprafețelor agricole mai ales că România are nevoie de aceste situații cadastrale pentru atragerea de fonduri europene și dezvoltare economică, dar în afară de faptul că a numit două persoane în comisii interministeriale, ministrul nu precizează care sunt măsurile pe care le va lua pentru realizarea obiectivului.
Într-un răspuns la o întrebare adresată, în Parlament, de deputatul Ioan Bălan, ministrul Agriculturii arată că realizarea cadastrului în România , prin înregistrarea sistematică a tuturor proprietăţilor imobiliare, precum și creșterea gradului de înregistrare în Sistemul lntegrat de Cadastru și Carte Funciară a suprafeţelor de teren agricol din extravilanul unităţilor administrativ teritoriale, constituie o prioritate a Guvernului României, în sprijinul îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă.
„Programul Naţional de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF) este unul dintre cele mai importante obiective, având în vedere faptul că România trebuie să beneficieze de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană , vitale pentru dezvoltarea economică, sens în care accelerarea înregistrării proprietăţilor imobiliare în Sistemul lntegrat de Cadastru și Carte Funciară, va asigura, printre altele, finalizarea procesului de aplicare a legilor fondului funciar, soluţionarea situațiilor generate de suprapunerile de terenuri situate în extravilan, înregistrarea terenurilor aflate în proprietatea statului, reducerea termenelor de implementare a proiectelor de infrastructură strategică națională , precum și creșterea gradului de absorbţie a fondurilor europene alocate României în cadrul Politicii Agricole Comune, prin implementarea noilor scheme de plăți unice pe suprafața agricolă în perioada 2015 – 2020”, explică ministrul.
El arată că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură întreaga disponibilitate pentru cooperarea eficientă între instituțiile implicate în realizarea obiectivelor PNCCF, sens în care au fost desemnaţi doi reprezentanţi în Comisia lnterministeriala, constituită pentru stabilirea criteriilor de prioritizare și pentru aprobarea unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural care vor fi incluse în proiectul pentru înregistrarea sistematică.
În ceea ce privește demersurile întreprinse pentru a convinge Comisia Europeană să menţină actualul sistem (plăți directe pe suprafaţă ), Petre Daea menționează că România, prin MADR, a fost inițatoarea propunerii pentru menţinerea Schemei de plată unică pe suprafaţă (SAPS) după 2020, propunere susţinută ulterior și de alte state membre ale UE.
„Subliniem că, potrivit art. 122 (3) al REGULAMENTULUI (CE) Nr. 7312009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori , de modificare a Regulamentelor (CE) nr.129012005, (CE) nr. 24712006, (CE) nr. 37812007 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 178212003 schema de plata unică pe suprafață era disponibilă până la 31 decembrie 2013. Urmare demersurilor României dar și a altor state membre, SAPS a fost reglementată în vederea aplicării și pentru perioada 2014-2020”, adaugă ministrul Agriculturii.
El prezintă în răspuns și cronologia demersurilor făcute pentru menținerea Schemei de plată unică pe suprafață (SAPS) după 2020.
Astfel, în ceea ce privește propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de modificare a Regulamentului (CE) lansată în octombrie 2016, România a solicitat discutarea oportunităţii menţinerii schemei de plată unică pe suprafaţă după anul 2020.
Ulterior, în cadrul reuniunii Comitetului Special pentru Agricultură (CSA) din 7 noiembrie 2016, România a făcut propunerea menţinerii SAPS după 2020, propunerea fiind susținută și de Ungaria.
Ministrul mai arată că au urmat răspunsurile la consultarea publică lansată de Comisia Europeană privind Modernizarea și simplificarea politicii agricole comune, încheiată în mai 2017, în care a susținut din nou menținerea schemei de plată directă pe suprafață (SAPS) și după anul 2020 pentru următoarea etapă de programare.
”Este esenţial ca PAC să rămână în întregime finanțată de la bugetul Uniunii pentru a fi în acord cu obiectivele din Tratat și să-și păstreze arhitectura actuală cu mai mulţi piloni, la care să se adauge ”pilonul III” lnstrumente financiare pentru asigurarea unui nivel de trai echitabil și a unor venituri decente pentru fermierii și operatorii implicați în agricultură”, mai adaugă ministrul.
El mai arată și alte abordări asemănătoare ale Ministerului Agriculturii, considerând că MADR și-a demonstrat preocuparea pentru menţinerea Schemei de plată unică pe suprafață, urmând ca și în viitoarele întâlniri să susțină acest demers.
Vicepreședintele PNL, deputatul de Suceava Ioan Bălan, și-a exprimat, luna trecută, în Parlament, îngrijorarea că fermierii români vor pierde subvențiile din cauză că nu s-a finalizat Programul Național de Cadastrare.
„Conform noilor proceduri implementate de către Comisia Europeană pentru noile state membre ale Uniunii Europene, pentru a mai putea beneficia de acordarea subvenţiilor agricole, a plăţilor directe, fermierii români vor trebui să se înscrie în Registrul unic de identificare, administrat direct de către Agenția de Plăți și Intervenţii în Agricultură. Numai după ce realizează această procedura, fermierii vor putea să depună cereri de plată, pe baza unei precise identificări a parcelelor de teren agricol, prin sisteme electronice cu privire la datele cadastrale. Așadar, după 1 ianuarie 2018, identificarea tuturor parcelelor agricole se va face exclusiv în baza sistemelor cadastrale, iar fermierii care nu se vor supune acestor exigenţe, nu vor mai putea fi beneficiarii plăţilor directe pentru sprijinirea culturilor”, arată Ioan Bălan într-o interpelare adresată ministrului Agriculturii, Petre Daea.
El a adăugat că, având în vedere faptul că în anul 2017 singurele sume atrase de România de la Uniunea Europeană reprezintă plăţile directe în agricultură și luând în considerare riscurile majore ale pierderii sau întârzierii utilizării acestor resurse financiare pentru anul 2018, solicită ministrului să precizeze care este stadiul de implementare al Programului Naţional de Cadastru 2015 – 2023, care are c obiectiv înregistrarea sistematică a imobilelor în 2.337 de Unităţi Administrativ Teritoriale situate în mediul urban și rural.
(N.B.)
Intră acum și în grupul de
