Intră acum și în grupul de
Deputatul ALDE de Suceava, Alexandru Băișanu, membru al comisiei parlamentare comune UNESCO, a declarat, în Parlament, că anul acesta este pentru prima oară este marcată sărbătoarea Mărțișorului ca element de patrimoniu mondial.
„Este pentru prima data când vorbim despre mărțișorul înscris pe lista UNESCO. În calitate de membru al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO, îmi doresc ca tradițiile noastre să fie cunoscute în întreaga lume și consider că a arăta respect pentru datinile românilor este pentru noi, parlamentarii, o datorie morală”, a spus Băișanu în alocuțiunea susținută în Parlament.
El a reamintit că tradiţia de a confecţiona şi a purta un şnur împletit din două fire, unul alb şi unul roşu, este transmisă încă din Antichitate și este, în vremurile moderne, asociată zilei de 1 Martie.
„Acest şnur, pe care noi obișnuim să îl numim ”mărţişor”, era realizat şi dăruit de femei, membrilor comunităţii, care-l purtau la început de primăvară, la gât, la încheietura mâinii, iar mai târziu, prins în piept. Denumit și Marţ, Mărţic sau Mărţug, era purtat de la câteva zile până la câteva săptămâni, în funcţie de zonă. Potrivit datelor din Atlasul Etnografic al României, mărțișorul a fost răspândit pe tot teritoriul ţării, fiind atestat documentar în peste 500 de localităţi”, a menționat deputatul ALDE Suceava.
Băișanu a subliniact că cercetătorii spun că mărțișorul, dincolo de rolul său de împărtăşire a bucuriei începutului de primăvară şi de dovadă a afecțiunii, era asimilat și cu o funcţie protectoare, dar și cu una socială, de solidarizare a membrilor comunităţii și de recunoaştere a apartenenţei la un grup.
„Astăzi, mărțișorul este oferit de noi, doamnelor și domnișoarelor, ca semn al prețuirii pe care le-o purtăm, iar semnificațiile rămân de natură simbolică: albul continua să reprezinte puritatea începutului, iar roşul, va rămâne un atribut al vitalităţii, care înseamnă sănătate, frumuseţe și iubire. Chiar dacă unele dintre motivele asociate mărțisorului se regăsesc și la bulgari, moldoveni sau macedoneni, românii și-au creat un stil propriu, care trebuie conservat, promovat şi protejat”, a declarat deputatul sucevean.
Băișanu a precizat că în luna decembrie 2017, a participat la cea de-a 12-a sesiune a Comitetului interguvernamental de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial UNESCO, în Republica Coreea, unde am reușit introducerea în „selecta listă a Patrimoniului Mondial Imaterial”, a dosarului multinaţional România, Bulgaria, fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Republica Moldova, privind practicile culturale asociate zilei de 1 Martie.
El a spus că dosarul avea recomandare de amânare pentru sesiunea următoare a Comitetului, pentru că Republica Moldova și Macedonia trebuiau să mai aducă unele completări, dar ca urmare a acțiunilor de lobby ale delegației parlamentare a României în cadrul sesiunii, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și a Delegaţiei permanente a României pe lângă UNESCO, dosarul ”Practici culturale de 1 martie” a fost acceptat astfel încât anul acesta este pentru prima oară când este marcată sărbătoarea Mărțișorului ca element de patrimoniu mondial.
„Doresc să vă informez că, în cadrul viitoarelor sesiuni ale Comitetului Patrimoniului Cultural Imaterial, se va discuta propunerea de înscriere în Lista Patrimoniului Mondial Imaterial a dosarului Cămașa cu altiță, pe care o cunoaștem cu toții: ia românească. Comisia își propune, prin acțiunile sale, să sprijine și în viitor demersurile de înscriere a elementelor naționale în Patrimoniul UNESCO și să susțină măsurile de protecție și de conservare a monumentelor aflate pe Listă. De altfel, România este printre țările care își respectă angajamentele luate la nivelul UNESCO și de aceea considerăm ca ar trebui să avem o reprezentare mai bună în structurile acestei organizații”, a adăugat Băișanu.
Potrivit acestuia, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților şi Senatului și-a propus ca, prin acțiuni de diplomație parlamentară, să promoveze imaginea României pe plan internațional, iar pentru aceasta este nevoie de abordări interistituționale unitare, care să crească șansele de înscriere a elementelor de patrimoniu național în lista UNESCO.
Totodată, Băișanu a arătat că, în primul an în care valoarea de patrimoniu a sărbătorii Mărţişorului este recunoscută pe plan mondial, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO a promovat acest simbol, în vederea conservării şi perpetuării tradiţiei zilei de 1 Martie, iar pentru a marca acest moment, în spațiul din fața Sălii de Plen a Camerei Deputaților, s-a inaugurat expoziția-eveniment „Mărțișorul, între vechi și nou”, realizată împreună cu instituții de prestigiu pentru spiritualitatea românească, respectiv Muzeul Satului și Academia Română, instituții care sprijină în demersul de a promova valorile culturale româneşti şi bunurile înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.(T.B.)
Intră acum și în grupul de
