Băișanu: Proiectul prin care se permite folosirea limbii maghiare în administrație este neconstituțional pentru că se introduce o a doua limbă oficială a țării


Intră acum și în grupul de

Vicepreședintele ALDE, deputatul de Suceava Alexandru Băișanu, a declarat, vineri, că nu poate susține prevederile din Codul Administrativ care permit folosirea limbii maghiare în administrație și chiar dacă ponderea minorității este mai mică de 20 la sută din numărul locuitorilor.

„Eu o asemenea prevedere nu pot vota. În România, orice cetățean, indiferent de etnie, avem 18 etnii, trebuie să știe să vorbească și să scrie în limba română”, a declarat Băișanu pentru News Bucovina.

El a explicat că potrivit prevederilor europene în domeniul minorităților naționale, „tratamentul preferenţial nu poate să fie acordat în alte domenii în afară de educaţie şi cultură, decât în cazuri excepţionale”.

Potrivit lui Băișanu, o asemenea prevedere nu poate să fie adoptată de Parlament întrucât ar genera un precedent periculos și s-ar ajunge ca în România limba română să nu mai fie singura limbă oficială, urmând ca maghiara să devină, legal, a doua limbă oficială a țării.

 

„Este periculos un asemenea precedent.Pericolul nu rezidă din faptul că se vor pune plăcuțe bilingve în toată țara ci că se schimbă Constituția printr-o modificare legislativă și se introduce o a doua limbă oficială a țării”, a spus Băișanu.

El arată că articolul 13 al Constituției stipulează că „în România, limba oficială este limba română” și nu poate fi de acord ca o altă limbă să fie folosită în administrație.

„Prin absurd, să ne imaginăm că se vor putea folosi toate cele 18 limbi ale minorităților naționale în administrația din România. Am transforma România în Babilon.Dacă toate minoritățile naționale ar cere să se folosească limba lor în administrație am avea 18 limbi oficiale în România”, a atras atenția Alexandru Băișanu.

El a subliniat că mai ales că suntem în Anul Centenar, nu poate fi de acord cu recunoașterea Ținutului Secuiesc, sau al oricărui alt ținut pentru că România este un stat unitar și indivizibil.

„Nu pot accepta în România o altă limbă oficială decât cea a străbunilor mei”, a conchis Băișanu.

Potrivit proiectului de Cod Aministrativ la Art.94.- Folosirea limbii minorităţilor naţionale se prevede:

„În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetățenii aparținând minorităților naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate, au obligația să asigure în raporturile cu aceștia, folosirea limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului Cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte”.

„Autoritățile și instituțiile publice, precum și celelalte entități juridice prevăzute la alin.(1), prin hotărârea organelor lor deliberative sau după caz, organelor de conducere pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin(1)”


Intră acum și în grupul de