Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache: În Ucraina lucrurile evoluează într-o direcție total greșită, anti-europeană, trecându-se la eliminarea din funcțiile de conducere a directorilor de etnie română, din școlile unde se studiază în limba română

Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a prezentat, miercuri, 19 septembrie a.c., în Senatul României, declarația politică intitulată „Învățământul în limba română din Ucraina este în pericol de a se desființa”.

Astfel, Virginel Iordache a adus la cunoștință situația comunității românești din Ucraina și a tras un semnal de alarmă către Ministerul afacerilor externe al României cu privire la modul în care este asigurat dreptul românilor din această țară de a studia în limba maternă – limba română.

„Administrația actuală a Ucrainei, în pofida legislației ucrainene, desfășoară presiuni în creștere asupra drepturilor minorităților naționale. Numărul școlilor românești din regiunea Cernăuți după anul 1991 s-a redus de la 91 la 62, o serie de discipline ce erau predate în aceste școli în limba română, au fost trecute forțat la predarea în limba ucraineană, lucru pe care nu și l-a permis nici măcar regimul totalitar sovietic”, a spus Virginel Iordache.

El a explicat că documentația în școlile cu predarea disciplinelor în limba română e completată doar în limba ucraineană; structura Planului-model, echivalentul Planului cadru de învățământ, pentru anii școlari 2017/2018, respectiv 2018/2019, la clasele X-XI ale instituțiilor de învățământ general, a stârnit indignarea comunității române din Regiunea Cernăuți; eliminarea din componenta obligatorie al planului de învățământ, a limbii și literaturii române (limbă maternă) e o încălcare fără precedent a drepturilor românilor; includerea limbii materne, adică a limbii și literaturii române, în categoria disciplinelor opționale, va conduce inevitabil la dispariția orelor de limbă maternă în proporție de 90%.

„Aplicarea acestor Planuri cadru de învățământ, constituie un pas, în plus, spre asimilarea comunității românești din Ucraina, comunitate care numără peste 450.000 de români și care au o singură vină: aceea de a se fi născut români.

În Ucraina lucrurile evoluează, dacă poate fi vorba de evoluție, într-o direcție total greșită, anti-europeană, trecându-se la eliminarea din funcțiile de conducere a directorilor de etnie română, din școlile unde se studiază în limba română.

Un exemplu clar de netăgăduit, îl constituie demiterea prof. Ștefan Mitric, directorul Școlii Crasna din Regiunea Cernăuți”, a precizat Iordache.

El a menționat că potrivit unor membri ai comunității românești din Regiunea Cernăuți, motivul informal al desfacerii contractului de muncă al directorului eliberat din funcție ar fi participarea acestuia la diferite manifestații românești, la activități de apărare a limbii române în școli, refuzul de a deschide clase cu predare în limba ucraineană, dar și activitatea sa de consilier regional, calitate în care a militat pentru predare în limba română la școlile cu elevi ce provin din comunitatea românească.

Pedagogul român care susține că a pus în discuție problema limbii române în școli, a participat la un protest pașnic împotriva Legii Educației adoptată în septembrie 2017, de Rada Supremă și a refuzat să deschidă clase cu predare în limba ucraineană la Gimnaziul din Crasna, în pofida unor presiuni enorme exercitate de conducerea locală, declara că: „Multor nu le-a plăcut poziția mea. Eram uneori impus de șefa de la secția de învățământ să deschid clase cu predare în limba ucraineană, dar eu am refuzat …”, adăugând cu lacrimi în ochi că ”bucovinenii din Crasna, nu îi vor ierta niciodată trădarea limbii și a tradițiilor strămoșești”.

Merită menționat faptul că Ștefan Mitric este președintele Asociației Malanca de la Crasna, organizație care este partener al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în proiectul acordării de burse etnicilor români din Regiunea Cernăuți.

Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a mai arătat că un alt exemplu îl constituie eliberarea din funcție a prof. Levițchi, director la Școala din Ropcea, raionul Storojineț, care a fost obligat să-și scrie demisia întrucât nu a vrut să deschidă clasă ucraineană, părăsind astfel funcția de director.

„Asemenea tentative trebuie înțelese, pe de o parte ca încercări ale autorităților ucrainene de a intimida directorii școlilor cu predare în limba română și, pe de altă parte, ca o lezare directă a dreptului de studiere a limbii și literaturii materne, prin aceasta încălcându-se o serie de convenții europene, ratificate de Ucraina.

În egală măsură, se impune a fi luată în considerație situația politică care s-a creat în prezent în Ucraina de a insista asupra asimilării românilor din această țară. Aceste intenții intră în contradicție flagrantă cu Legea Ucrainei privind ratificarea Convenției-cadru a Consiliului Europei privind protecția minorităților naționale, care în preambul insistă asupra tezei, conform căreia ”protecția minorităților naționale reprezintă un element esențial pentru asigurarea stabilității, democrației și păcii pe întregul continent”.

Doresc să reamintesc că, în contextul demersurilor diplomatice ferme întreprinse pentru promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, România a solicitat Ucrainei consultarea Comisiei de la Veneția cu privire la Legea Educației şi preluarea opiniei Comisiei în legislaţia ucraineană.

Astfel:

1. Comisia de la Veneţia confirmă impactul negativ al art. 7 din legea amintită asupra drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din Ucraina, inclusiv a celor aparținând minorităţii române. Comisia de la Veneția critică art. 7 din legea amintită și cere modificarea sa, apreciind că acesta este vag, lipsit de precizie juridică și de claritate, și nu garantează în mod adecvat dreptul la educație în limba minorităților. Comisia de la Veneţia a cerut astfel amendarea art. 7 din Legea Educației din Ucraina și înlocuirea sa cu un text „mai echilibrat și mai clar”.
2. Totodată, Comisia constată, că Legea implică o diminuare a oportunităților de învățare în limbile minorităților, putând fi ridicată chiar o problemă de constituționalitate a Legii și susţine că obiectivul urmărit prin legislația ucraineană de consolidare a învățământului în limba de stat nu trebuie promovat în detrimentul limbilor minoritare vorbite pe teritoriul Ucrainei. Comisia de la Veneţia subliniază că e nevoie de „identificarea unui echilibru care să ofere garanții privind educația în limbile minorităților”.
3. Comisia sus menționată, susține că există riscul ca viitorul acestor școli să aibă implicații directe asupra respectării de către Ucraina a obligațiilor asumate ca parte la Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale și Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare. În consecință, se recomandă ca în procesul implementării Legii să nu fie puse în pericol menținerea moștenirii culturale a minorităților și să fie asigurată continuitatea educației în limbile minorităților în școlile tradiționale ale acestora.
4. O altă critică a Comisiei de la Veneția se referă la lipsa consultării adecvate a minorităților naționale în procesul de amendare a sistemului de educație în limba minorităților, astfel că îndeamnă „la demararea unui dialog eficient cu reprezentanții acestora și cu toți actorii interesați pe marginea limbii procesului de educație, astfel încât necesitățile și preocupările minorităților să fie luate în considerare”.

Ca senator al României, membru al Comisiei pentru învățământ și al Grupului parlamentar de prietenie cu Ucraina, susțin necesitatea ca autoritățile ucrainene să întreprindă toate măsurile necesare, în special de ordin legislativ, pentru aducerea Legii Educației în concordanță cu opinia Comisiei de la Veneția în integralitatea sa. Totodată conștient fiind de drepturile și libertățile pe care statul român le oferă tuturor minorităților de pe întreg cuprinsul țării, mă întreb și întreb, autoritățile din cele două state: oare o politică atât de dură față de comunitatea românească din Ucraina, contribuie la stabilitate și democrație ?

Răspunsul meu este categoric NU. Aștept, în schimb, răspunsul autorităților”, a precizat Virginel Iordache în declarația politică intitulată „Învățământul în limba română din Ucraina este în pericol de a se desființa”.

(M.T.)