Intră acum și în grupul de
Deputatul PNL de Suceava Ioan Bălan a acuzat, joi, Ministerul Transporturilor că ar face orice pentru a evita să facă investiții în infrastructura de transport a județului Suceava.
Ioan Bălan a declarat pentru News Bucovina că a primit un răspuns „subțire” la întrebarea sa privind lipsa de investiții în cea mai învechită cale ferată, Siret-Pașcani,care nu permite trenurilor o viteză mai mare de 50 km/h
El a arătat că Ministerul Transporturilor recunoaște că Suceava este ocolită de investiții și în infrastructura feroviară și că nu se găsesc bani pentru modernizarea căii ferate de la Suceava spre București, iar o eventuală modernizare s-ar putea face de la București până la Pașcani și de acolo spre Iași.
„În răspunsul pe care l-am primit de la ministrul Transporturilor, Lucian Șova, se arată că în ceea ce privește investițiile pe Magistrala 500 ( București – Suceava- Siret) Sectorul lnvestiții are în pregătire documentația de atribuire pentru achiziția serviciului de elaborare a studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Ploiești Triaj – Focșani – Adjud – Bacău – Roman – Pașcani – lași Frontieră, iar pentru tronsonul de cale ferată Pașcani – Suceava – Siret, CFR va elabora documentația pentru modernizarea infr astructurii feroviare după identificarea unei surse de finanțare.Este evident că se evită investiții în județul Suceava mai ales că magistrala 500 este București-Siret și nu București-Iași”, a spus Ioan Bălan.
Deputatul Ioan Bălan a solicitat lămuriri de la ministrul Transporturilor, Lucian Șova, despre modernizările vizate în infrastructura de cale ferată pe tronsonul Siret-Pașcani mai ales că în anul 2018, s-a înregistrat o premieră în ceea ce privește transportul de marfă și că din stația de cale ferată Dornești a pornit primul tren de marfă încărcat cu autotractoare de transport marfă, în sistemul Rollende-Landstrassen (RO-LA), care a traversat România, de la Nord la Sud, până în vama de la Giurgiu, cu destinația Bulgaria.
„Acest tip de transport reprezintă o modalitate extrem de eficientă economic: costurile de transport sunt mult mai reduse decât în situația în care autotractoarele de marfă ar rula pe drumurile naționale; se reduce puternic poluarea; se compensează în mare parte absența unui drum rapid sau a unei autostrăzi care să lege Capitala de Nord-Estul țării; se descongestionează în mod semnificativ traficul rutier pe drumurile naționale; reprezintă un stimul financiar suplimentar pentru revigorarea Companiei CFR Marfă”, a spus Bălan.
El arată că în condițiile în care lucrările de infrastructură din România nu înregistrează niciun progres de ani de zile, a apreciat extrem de puternic demararea acestui tip de transport.
„Din păcate, însă, calea de rulare feroviară de la Siret și până la Giurgiu este extrem de învechită, nepermițând o viteză de transport a mărfurilor și călătorilor mai mare de 50Km/h. În majoritatea statelor europene unde transportul de tipul RO-LA funcționează, trenurile au o viteză medie de deplasare de peste 100Km/h. Astfel, distanța de la frontiera cu Ucraina și până la Giurgiu s-ar putea parcurge în maximum 6 ore”, a precizat Bălan.
El menționează că după ce a analizat anexele MasterPlanului General pentru Transporturi, a fost surprins să constate că între obiectivele prioritare de investiții pentru sistemul de transport feroviar, una dintre cele mai învechite secțiuni din Magistrala 500 (București-Suceava-Siret), cuprinsă între Pașcani și Siret, nu există nici măcar ca obiectiv prioritar pentru reabilitarea căii de rulare.(T.B.)
Intră acum și în grupul de
