Intră acum și în grupul de
Senatorul PSD de Suceava Virginel Iordache a anunțat că în Senatul României, ca și cameră decizională a fost adoptată “Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei”
El a făcut publice modificările Legii Nr . 1/2011, modificări făcute în Comisiile de învățământ ale Parlamentului României cu gândul că ele vor fi utile, pe de-o parte, cadrelor didactice, iar pe de altă parte, managerilor școlari .
Senatorul sucevean speră că președintele, Klaus Johannis, va binevoi să promulge legea .
Art.I.- Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, după litera c) se introduce o nouă literă, lit.c1), cu următorul cuprins:
„c1) principiul adaptabilităţii curriculumului naţional şi programei şcolare – în baza căruia deciziile se iau în concordanţă cu specificul vârstei elevilor, evitând supraîncărcarea acestora, oferind spaţiul necesar și pentru activităţi extraşcolare.”
2. La articolul 3 se introduce un nou alineat, alin.(2), cu următorul cuprins:
„(2) Prevederile alin.(1) lit.c1) se aplică în vederea constituirii efectivelor de antepreșcolari/preșcolari/elevi la grupa mică, clasele pregătitoare și clasele a IX-a ale ciclului secundar superior, fără a fi afectate efectivele de antepreșcolari/preșcolari/elevi ale grupelor/claselor deja existente.”
3. La articolul 23, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:
„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), la solicitarea expresă a părinților, pot fi înscriși în învățământul preșcolar copiii cu vârstă de minimum 2 ani, asigurându-se finanțarea de bază corespunzatoare, de la bugetul de stat, în baza costului standard per preșcolar stabilit prin hotărâre a Guvernului.”
4. La articolul 27, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin.(11) și (12), cu următorul cuprins:
„(11) Nivelul antepreșcolar poate fi organizat în creșe pentru vârsta de 0-3 ani sau în grădinițe pentru vârsta 2-3 ani.
(12) În condiţiile în care unitatea de învăţământ care are în componenţă nivel preşcolar nu are o structură integrală de învăţământ antepreşcolar cu toate cele 3 grupe, poate include în cadrul învăţământului preşcolar o grupă pentru vârsta 2-3 ani.”
5. La articolul 27, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei și Cercetării. Conţinutul educativ, respectiv curriculumul specific pentru copiii sub 3 ani, se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către Ministerul Educaţiei și Cercetării, conform art.104 alin.(2) lit.a), cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.”
6. La articolul 27, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin.(61), cu următorul cuprins:
„(61) Cupoanele sociale pot fi acordate şi de către autorităţile publice locale. Cuantumul, condiţiile şi regulamentul de acordare vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local.”
7. La articolul 28, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin.(11) şi (12), care vor avea următorul cuprins:
„(11) În cadrul grădiniţelor cu program săptămânal, normativul per preşcolar va fi calculat în aşa fel încât să asigure acoperirea cheltuielilor serviciilor educaţionale şi de supraveghere.
(12) Grădiniţele cu program săptămânal furnizează servicii pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familii monoparentale;
b) urgenţe medicale ale părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie.”
8. La articolul 28, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiţiile pentru generalizarea treptată a educației timpurii.”
9. La articolul 45, alineatele (8) și (17) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(8) Minorităţile naţionale sunt reprezentate proporţional cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau ale instituţiilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.
(17) În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev, per preşcolar şi per antepreşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare influenţele de cost rezultate ca urmare a aplicării planurilor cadru pentru şcolile cu limba de predare în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii naţionale, stabilite prin includerea influenţelor de cost aferente numărului cadrelor didactice care predau la clasă, numărului elevilor înscrişi în internatele şcolare, a influenţelor privind izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi, preşcolari şi antepreşcolari, precum şi elevii prevăzuţi la alin.(7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unităţilor şcolare cu predare în limba română, în condiţii similare.”
10. La articolul 46, alineatul (12) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(12) În sistemul de învăţământ la toate nivelurile, specializările, programele, programele de studii, ciclurile de studii şi formele de învăţământ, proba examenului de absolvire și examenul de admitere se organizează cu respectarea principiului echităţii şi asigurării egalităţii de şanse şi se susţin, la alegere, în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condițiile legii.”
11. La articolul 58, după alineatul (4) se introduc cinci noi alineate, alin.(5) – (9), cu următorul cuprins:
„(5) În condiţiile în care statul, consiliile judeţene sau consiliile locale nu finanţează programul „Şcoala după şcoală” părinţii pot încheia contracte cu unităţi de învăţământ preuniversitar pentru închirierea spaţiilor destinate educaţiei, respectiv contracte de furnizare de servicii educaţionale cu profesori încadraţi în sistemul de învăţământ.
(6) Profesorii prevăzuţi la alin.(5) se pot înregistra şi încheia contracte de furnizare de servicii educaţionale inclusiv sub forma de persoane fizice autorizate.
(7) Atunci când profesorul provine de la o altă unitate de învăţământ decât cea în care se prestează serviciul, este necesar acordul consiliului de administraţie al şcolii care încheie contractul de închiriere a spaţiului.
(8) Părinţii, pentru gestionarea, finanţarea programului „Şcoala după şcoală”, pot înfiinţa organizaţii neguvernamentale care încheie contractele prevăzute la alin.(5) în numele acestora.
(9) Statul va susţine generalizarea ofertării programului „Şcoala după şcoală ” pentru întregul sistem de învăţământ preuniversitar până în anul 2030, în mai multe etape.”
12. După articolul 58 se introduc două noi articole, art.581 şi 582, cu următorul cuprins:
„Art.581.- (1) În perioada desfăşurării activităţii didactice, antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv acreditat confesional şi particular, li se acordă, cu titlu gratuit, un suport alimentar, constând într-o masă caldă pe zi în cadrul programului „Masă caldă la şcoală”. Limita valorii zilnice se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi nu poate fi mai mică de 7 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată.
(2) Limita valorică prevăzută la alin.(1) nu cuprinde preţul cheltuielilor de transport, de distribuţie şi de depozitare a produselor alimentare, după caz.
(3) La cererea motivată a părinţilor, formulată în scris şi susţinută de documente-suport, înregistrată la secretariatul unităţii de învăţământ în care sunt înmatriculați antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii care, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, nu pot beneficia de masă caldă vor beneficia de produse alimentare adecvate situaţiei acestora, în limita valorii zilnice stabilite conform legii.
(4) Pentru menţinerea sănătăţii antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor prevăzuţi la alin.(1), în cadrul programului se vor distribui numai produse alimentare preparate în conformitate cu o metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei și Cercetării împreună cu Ministerul Sănătăţii.
(5) Unităţile administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ vor primi sumele necesare derulării programului prevăzut la alin.(1) din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale, potrivit unei anexe care va face parte din legea bugetului de stat.
(6) Sumele prevăzute la alin.(5) pot fi suplimentate din veniturile proprii ale bugetelor locale ale unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor sau din alte surse de finanţare, legal prevăzute, în următoarele situaţii:
a) stabilirea prin hotărâre a consiliului local a unei valori zilnice a mesei calde mai mari decât cea prevăzută la alin.(1);
b) creşterea, în cursul anului şcolar, a numărului de antepreşcolari/preşcolari/elevi beneficiari ai programului prevăzut la alin.(1).
(7) Programul „Masă caldă la școală” în unităţi de învăţământ preuniversitar va fi generalizat pentru întregul sistem de învăţământ până în anul 2030, în mai multe etape.
(8) Programul „Masă caldă la școală” în unităţi de învăţământ preuniversitar va putea fi finanţat de către oricare unitate administrativ-teritorială pe baza unei hotărâri a consiliului local sau judeţean înainte de generalizarea programului sau includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar de pe raza teritoriului administrativ în acest program la nivel naţional.
(9) Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor şi se stabileşte potrivit prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.
(10) Unităţile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care dispun de mijloacele necesare preparării şi distribuirii pachetelor alimentare/mesei calde, în scopul creşterii calităţii acestora, pot utiliza în acest scop sumele alocate potrivit prevederilor alin.(1).
(11) Lista unităţilor de învăţământ finanţate la nivel naţional în cadrul programului „Masă caldă la școală” va fi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei și cercetării.
(12) Ministerul Educaţiei și Cercetării elaborează până la începutul anului școlar 2020-2021 normele metodologice de aplicare a programului „Masă caldă la școală” în unităţi de învăţământ preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art.582.- În condiţiile în care o unitate de învăţământ preuniversitar dovedeşte îndeplinirea tuturor condiţiilor prin care poate demara programele „Şcoala după şcoală„ sau „Masă caldă la şcoală”, începând din anul şcolar următor, finanţarea va fi cuprinsă în mod obligatoriu în bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării în capitolul bugetar aferent programelor menţionate.”
13. La articolul 63 alineatul (1), litera b) a alineatului (2) și alineatul (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art.63.- (1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:
a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 6 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 8;
b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 12 preşcolari, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 17;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
e) învăţământul de artă: clasa cuprinde în medie 14 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 25 şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 6 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
g) învăţământul dual: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
h) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 12 elevi;
i) clasele din învăţământul profesional, dual şi vocațional pot fi constituite din maximum 4 grupe cu calificări diferite;
j) învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
k) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa cuprinde în medie 8 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 10;
l) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa cuprinde în medie 4 elevi, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5.
(2) Prin excepție de la prevederile alin.(1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu se organizează, se înființează și funcționează astfel:
……………………………………………………………………………………………………..
b) organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale existente, se pot realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei și Cercetării, Comisiei de învăţământ şi tineret a Consiliului Minorităţilor Naţionale, aflat în coordonarea Departamentului de relaţii interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(3) În situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi pot funcţiona peste efectivul maxim, cu cel mult 2 preșcolari/elevi, după caz, peste numărul maxim prevăzut la alin.(1), cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). ”
14. La articolul 63, după alineatul (31) se introduce un nou alineat, alin.(32), cu următorul cuprins:
„(32) Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu cerințe educaționale speciale în grupe/clase din învățământul de masă se realizează doar la începutul anului școlar. Pentru fiecare preșcolar/elev cu cerințe educaționale speciale orientat de către centrul județean de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională pentru învățământul de masă, efectivele existente ale grupelor/claselor se diminuează cu 2 preșcolari/elevi.”
15. La articolul 66, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.”
16. Articolul 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.67.- (1) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare şi se aprobă prin ordin al ministrului educației și cercetării.
(2) CJRAE, respectiv CMBRAE, în coordonarea inspectoratelor școlare, în baza unei metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei și Cercetării, constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.”
17. La articolul 84, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art.84.- (1) Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul rutier județean și interjudețean, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Consiliile județene și consiliile locale organizează transportul public în vederea asigurării transportului elevilor spre școli.
(3) Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 52 călătorii dus-întors pe an, dacă locuiesc la internat sau în gazd
(4) Elevii beneficiază de gratuitate pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.”
18. La articolul 85, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.85.- (1) În situaţii justificate, antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură servicii de transport şi, după caz, servicii de masă şi de internat, de către autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu, sau autorităţile administraţiei publice locale din localitatea în care îşi desfăşoară studiile, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.”
19. La articolul 99, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:
„(11) CJRAE respectiv CMBRAE va asigura funcţionarea în fiecare unitate de învăţământ cu personalitate juridică a unui cabinet de consiliere psihologică, unde să îşi desfăşoare activitatea un psiholog şcolar care să aibă în evidență până la 500 de elevi.”
20. La articolul 102, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin.(4), cu următorul cuprins:
„(4) Finanţarea internatelor şcolare în învăţământul preuniversitar obligatoriu de stat şi acreditat particular, confesional se asigură din bugetul Ministerul Educaţiei și Cercetării. Unităţile administraţiei publice locale pot participa la finanţarea internatelor şcolare.”
21. La articolul 104 alineatul (2), litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,c) cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor/preşcolarilor/antepreşcolarilor, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale;”
22. La articolul 107, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.107.- (1) Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional care realizează rezultate deosebite:
a) în domeniul incluziunii;
b) în domeniul-performanţelor şcolare;
c) cu privire la însuşirea limbii române în unităţile de învăţământ cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale;
d) cu privire la însuşirea cel puţin a unei limbi de circulaţie internaţională sau a unei minorităţi naţionale, atestat cu examen recunoscut la nivel internaţional;
e) pentru performanțele înregistrate la examenul de bacalaureat;
f) în domeniul activităţilor extracurriculare;
g) în domeniul performanţelor ştiinţifice realizate de cadrele didactice sau elevi.”
23. La articolul 135, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Finanţarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenţii care urmează cursurile în limba unei minorităţi naţionale sau într-o limbă modernă de circulaţie internaţională.”
24. La articolul 213, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani.”
25. La articolul 236, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru funcţia de educator-puericultor, a celui din educaţia timpurie, precum și a celui din învățământul primar pentru funcţiile de educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-instructori şi a antrenorilor prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar.”
26. La articolul 247, litera e) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„e) în învăţământul antepreșcolar/preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educaţionale;”
27. La articolul 249, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:
„e) pedagog şcolar/asistent educaţional;”
28. La articolul 249, după litera g) se introduce o nouă literă, lit.g1), cu următorul cuprins:
„g1) bonă;”
29. La articolul 250, litera g) se modifică și va avea următorul cuprins:
„g) pentru funcţia de asistent social – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale sau a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar;”
30. La articolul 250, după litera g) se introduce o nouă literă, lit. g1), cu următorul cuprins:
„g1) pentru funcţia de bonă – absolvirea unui curs în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.375/2002, republicată, cu examen pentru obţinerea certificatului de calificare profesională.”
31. La articolul 262 alineatul (1), partea introductivă a alineatului (3) și alineatul (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art.262.- (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, de dezvoltare a curriculumului la decizia școlii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii;
d) activităţi de dirigenţie;
e) activități specifice scrierii, derulării și evaluării proiectelor educaționale;
f) activități de pregătire remedială.
(3) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care sunt incluse și activități de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și cele de învățare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
(4) Personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, beneficiază, la cerere, de reducerea cu două ore săptămânal a normei didactice de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit.c) – e), fără diminuarea salariului.”
32. La articolul 262, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin.(41), cu următorul cuprins:
„(41) Personalul didactic care desfășoară activitate de mentorat beneficiază de reducerea cu 2 – 4 ore/săptămână a normei didactice de predare-învăţare-evaluare, în funcție de numărul de profesori – stagiari coordonați; pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfășoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plata cu ora, cu condiția să aibă 1-2 cadre didactice în stagiu pentru definitivat.”
33. La articolul 262, după alineatul (6) se introduc două noi alineate, alin.(7) și (8), cu următorul cuprins:
„(7) Norma didactică a consilierului şcolar corespunde unui post de consilier școlar în cabinetul de asistență psihopedagogică, respectiv în cabinetul interşcolar de asistenţă psihopedagogică și se stabilește prin raportare la un număr de 500 de elevi sau de 300 de preşcolari. Activitățile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.
(8) Ministerul Educației și Cercetării emite norme metodologice privind desfășurarea orelor de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și de învățare remedială și norme privind reducerea normei didactice de predare cu 2 – 4 ore/săptămână a profesorilor care desfășoară activitatea de mentorat.”
34. La articolul 263, alineatele (2) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei şi Cercetării și ore de pregătire pentru evaluări/examene naționale și/sau pentru obținerea performanței educaționale, precum și ore de învățare remedială fără a depăși jumătate de normă de predare – învățare – evaluare, cu menţinerea drepturilor salariale.
(4) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din învăţământul primar sunt predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.”
35. La articolul 263, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin.(41), cu următorul cuprins:
„(41) Activităţile opţionale din educaţia timpurie pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru educaţie timpurie de la grupa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Activităţile opţionale din educaţia timpurie sunt predate şi de alţi profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru educaţie timpurie de la grupa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.”
36. La articolul 263, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(6) Profesorii pentru educaţie timpurie şi învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învăţământ de la clasele cu predare în limba română.”
Art.II.- Legea nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 30 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 1, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Înscrierea copiilor în instituţiile de educaţie timpurie antepreşcolară din sistemul public se realizează conform unor criterii minimale stabilite prin normele metodologice aprobate de Guvern, la propunerea ministrului educaţiei și cercetării.”
2. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins:
„(5) În mod excepţional, prin hotărâre a consiliului local, se pot stabili criterii suplimentare având în vedere cazurile sociale, familiile monoparentale sau copii cu dizabilităţi sau cerinţe educaţionale speciale, precum şi alte criterii stabilite de legi în funcţie de numărul maxim de locuri aprobate, în subordinea căruia se află administraţia creşei.”
3. La articolul 2, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Serviciile de îngrijire, precum şi serviciile educaţionale furnizate în creşe, se acreditează conform prevederilor legale din domeniul asistenţei sociale şi din domeniul educaţiei.”
4. La articolul 8 alineatul (1), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„b) finanţarea de bază pentru antepreşcolari, conform art.9 alin.(2) şi art.27 alin.(41) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;”
5. Articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,Art.11.- Contribuţia lunară de întreţinere datorată de părinţii/reprezentanţii legali ai copilului poate fi achitată atât în cadrul sistemului public, cât şi cel privat, şi prin cupoane pentru educaţia timpurie sau tichete de creşă, potrivit legii.”
6. La articolul 21, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Monitorizarea activităţii şi, implicit, a serviciilor oferite de creşe, se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară aprobate de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei și Cercetării.”
7. Articolul 22 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art.22.- Educatorul monitorizează permanent evoluţia fiecărui copil din grupă şi comunică familiei/reprezentantului legal al copilului, prin intermediul unui jurnal de legătură al copilului, toate informaţiile necesare, în conformitate cu prevederile metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară aprobate de Guvern, la propunerea Ministerului Educaţiei și Cercetării.”
Art.III.- Ministerul Educației și Cercetării va identifica toate normele contrare prevederilor prezentei legi și va propune Guvernului măsurile necesare de modificare, completare sau abrogare a acestora.
Art.IV.- (1) Metodologia de organizare prevăzută la art.27 alin.(2) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, este stabilită prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării, în maximum 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În această după amiază , în Senat, a fost votată “Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei” , Senatul fiind camera decizională. Iată câteva dintre modificări :
* a) educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 6 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 8;
* b) învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 12 preşcolari, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 17;
* c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 17 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
* d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
* e) învăţământul de artă: clasa cuprinde în medie 14 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 25 şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde în medie 6 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
* f) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
* g) învăţământul dual: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
* h) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 12 elevi;
* i) clasele din învăţământul profesional, dual şi vocațional pot fi constituite din maximum 4 grupe cu calificări diferite;
* j) învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 22 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 26;
* k) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa cuprinde în medie 8 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 10;
* l) învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa cuprinde în medie 4 elevi, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5.
* Același proiect mai arată că pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 65% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În prezent, profesorul are la discpoziție 25% din timpul alocat disciplinei.
* „În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 35% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev,
* Proiectul care modifică legea educației le dă gratuitate elevilor pentru transport.
* „Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul rutier județean și interjudețean, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Consiliile județene și consiliile locale organizează transportul public în vederea asigurării transportului elevilor spre școli
* De asemenea, elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei și Cercetării, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 52 călătorii dus-întors pe an, dacă locuiesc la internat sau în gazdă, mai arată aceeași sursă.
* Legea adoptată în parlament modifică și numărul de elevi de care ar trebui să aibă grijă un consilier școlar. Dacă în prezent un consilier şcolar ar trebui să se ocupe de 800 de elevi, modificarea arată că acesta va avea în grijă un număr de 500 de elevi sau de 300 de preşcolari.
Intră acum și în grupul de
