Intră acum și în grupul de
R: UNPR Suceava are o altă opinie faţa de conducerea USL privind regionalizarea. Actualele regiuni de dezvoltare înfiinţate acum 16 ani sunt nefuncţionale? Care ar fi, în opinia dvs., regiunea funcţională? Cum ar trebui să arate?
Cătălina Vartic: Dimpotrivă, UNPR Suceava este de acord cu conducerea USL care a demarat procesul de regionalizare prin constituirea unui consiliu de consultare, cu cele trei paliere: academic, administrativ şi al societăţii civile.
De la nivel central tocmai acestea sunt lucrurile care se supun atenţiei publice: care este modelul de regionalizare cel mai bun, câte regiuni, care e criteriul de împărţire, care sunt atribuţiile. Discuţia despre regionalizare abia începe şi de aceea considerăm că acum este momentul cel mai bun să ne spunem părerea despre cum dorim să fie reprezentată Suceava în viitor. E un moment în care se face istoria , nu doar se scrie despre istorie.
UNPR a fost de la început creat ca un partid al interesului naţional, iar interesul naţional este chintesenţa intereselor locale, individuale. Unui stat nu poate să-i fie bine decât dacă le este bine şi cetăţenilor acelui stat. Noi dorim o discuţie corectă şi deschisă despre regionalizare, despre poziţia judeţului Suceava pe viitoarea harta a ţării.
Regiunile de dezvoltare actuale au fost create strict pe criterii geografice, sunt discrepanţe mari în ceea ce priveşte puterea economică a acestor regiuni, populaţia, sunt grupate în aceeaşi regiune judeţe care, istoric, fac parte din provincii diferite, care au evoluţii diferite, interese diferite. Atâta timp cât au fost doar entităţi statistice, fără personalitate juridică, nu au fost probleme, dar daca discutăm despre transfer de competenţe, despre transfer de „putere”, discuţia se schimbă. Regiunea trebuie să reprezinte un teritoriu care să aibă o istorie comună, să aibă o geografie comună, să aiba interese comune, să fie o structură omogenă pentru a fi flexibilă. Istoric vorbind, sunt zece regiuni, una dintre ele este Bucovina. Regionalizarea trebuie să transfere, în mod real, din atribuţiile de la nivel central şi trebuie să preia o parte din atribuţiile de la nivel judeţean. Dacă apare doar o structură intermediară care să îngreuneze procesul de luare a deciziilor şi birocraţia, nu se va rezolva nimic.
Organizarea administrativ-teritorială este un element definitoriu în existenţa unei ţări, determină constituirea sistemului administraţiei locale şi de stat, dar este impusă de condiţii concrete istorice, geopolitice, economice, sociale. Statele nu sunt şi nu pot fi toate împărţite la fel. Regionalizarea trebuie înţeleasă şi acceptată de populaţie, nu poate fi impusă.
R: In actualele condiţii administrative şi economice, consideraţi că Regiunea de NE ar trebui divizată în două sau mai multe regiuni, şi care ar acestea?
C.V.: Regiunea de NE este cea mai mare şi cea mai săracă dintre cele opt regiuni din România şi una din cele mai sărace din UE. PIB-ul per capita în regiune este cel mai mic din România, la circa două treimi din media naţională. Regiunea Nord-Est are o populaţie totală de 3.674.367, fiind astfel cea mai populată regiune a ţării. Densitatea este de 99,71/km², mai ridicată decât media pe ţară, de 91,3/km².
Toate judeţele din această regiune au proiecte, multe şi urgente. Vor fi greu de gestionat solicitările din fiecare zonă şi de stabilit priorităţile. Toate cele şase judeţe au aceleaşi nevoi de dezvoltare. Dacă din punct de vedere cultural-universitar, Iaşiul poate fi considerat un centru, din punct de vedere industrial, agricol, turistic, nu sunt diferenţe mari între judeţe.
Sărăcia se gestionează mai greu, e nevoie de multa muncă, de multe proiecte. Două sau mai multe entităţi ar permite o gestionare mai corectă a resurselor. Suceava este şi a fost o zonă diferită, fie că era „Ţara de Sus” sau „Bucovina”. Trei dintre fostele capitale ale Moldovei, Baia, Siret, Suceava, fac parte din judeţul Suceava. Bucovina a fost 144 de ani sub ocupaţie austriacă şi după Unirea din 1918, au mai trecut câteva zeci de ani până s-a reuşit armonizarea legislaţiei din Bucovina cu cea din România. Structura administrativă a judeţului e diferită faţa de alte judeţe: avem 114 unităţi administrativ-teritoriale, cele mai multe din regiune, avem cele mai multe comunităţi etnice. În anii ’50, a mai existat, de altfel, regiunea Suceava care cuprindea judeţele Suceava şi Botosani (şi corespunde criteriilor europene, cu o populaţie între 800.000 şi 3.000.000).
Suceava are şi alte atuuri pentru a deveni regiune: Universitatea, Aeroportul, Spitalul, Arhiepiscopia, Curtea de Apel, Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră. Şi discutam aici despre o regiune – Suceava şi nu despre o capitală de regiune – Suceava. Capitala poate fi şi la Suceava şi la Rădăuţi şi la Botoşani.
R: Sâmbătă, aveti programat un miting în care cereţi autorităţilor, factorilor politici din judeţ şi locuitorilor să adere la ideea ca Suceava să fie capitala unei viitoare regiuni. Ce aşteptări aveţi de la acest miting?
C.V.: UNPR Suceava a considerat mitingul ca singura formă prin care un partid mic, fără parlamentari, poate să-şi exprime o opinie. În ultima perioadă. au aparut multe proiecte de regionalizare, sunt judeţe în care forţele politice au ajuns la o înţelegere şi susţin un proiect care să scoată în evidenţă potenţialul respectivului judeţ. În Suceava, nu s-a făcut o dezbatere la modul serios despre viitorul acestui judeţ, despre perspective şi posibilităţi. Societatea civilă nu are nici un punct de vedere, nici o reacţie, oamenii politici asteaptă semnale de la centru. Dar noi ştim că sucevenii sunt muncitori şi cinstiţi, sunt răbdători şi supuşi, dar sunt oameni mândri, care vor să participe la luarea deciziilor care le influentează soarta, vor să ştie că cei pe care i-au ales vor face totul pentru a le reprezenta cât mai bine interesele. Ne aşteptăm ca acest miting, primul organizat pe tema regionalizării, să reprezinte începutul unei perioade în care să discutam cinstit, realist despre şansele ca Suceava să devină regiune, să ne adunăm cu toţii, suceveni simpli, indiferent de ocupaţie, culoare politică, etnie, etc să găsim cele mai bune variante pentru regionalizare, cele mai bune argumente pentru care Suceava merită mai mult. Argumentele le ştim cu toţii, le simţim, doar că nu avem curajul să cerem cu voce tare ceea ce ni se cuvine.
R: Nu credeţi că veti fi acuzată de actorii politici importanţi de pe eşicherul politic sucevean că faceti corp comun cu liderul PDL Gheorhe Flutur, care a lansat o campanie de strângere de semnături pentru ca Suceava să fie capitala de regiune?
C.V.: Aş vrea să fiu acuzată că fac corp comun cu toţi sucevenii. Proiectul acesta , Suceava – regiune, este un proiect pe care trebuie să-l susţinem împreună, indiferent de simpatii politice. Gheorghe Flutur a lansat un proiect pentru susţinerea unei capitale de regiune, UNPR doreşte o regiune Suceava. E o regiune care poate cuprinde doar judeţul Suceava (poate fi cea mai mica din ţară), poate cuprinde Suceava – Botoşani, Suceava – Botoşani – Neamţ, Suceava – Botoşani – Neamţ – Bistriţa. A fost lansată această campanie de strângere de semnături de către PDL. Sperăm să continue şi să aibă succes. De la PNL, preşedintele Băişanu a propus o întâlnire a parlamentarilor. Sperăm să aibă loc şi să aibă succes, de asemenea. Orice iniţiativă este bună. Nu are importanţă cine o promovează, nu e un concurs gen „câştiga cine ajunge primul”. Este vorba despre un proiect care va influenţa viitorul nostru şi al copiilor noştri. Suceava are toate ingredientele pentru a deveni o regiune puternică, are nevoie de oameni politici puternici care să-şi asume un proiect de modernizare şi dezvoltare. UNPR nu are pretenţia să rezolve problema regionalizării prin acest miting. Am pornit cu acest proiect când încă nu se ştia care va fi evoluţia procesului de regionalizare. Şi aţi văzut că a început consultarea publică . Mi-a plăcut ce a spus dl vicepremier Dragnea: „ Astăzi, începe, oficial, unul dintre cele mai mari proiecte de consens naţional, care poate aduce la masă toţi românii. Este un proiect politic, naţional, de aceea este important să fim mai întâi români, şi apoi pesedişti, penelişti sau pedelişti.”
R: Ce viitor politic credeţi că veţi avea după acest demers politic?
C.V.: Acesta nu este un demers politic. Nu există miză politică pentru UNPR Suceava sau pentru Cătălina Vartic în problema regionalizării. Noroc că nu sunt alegeri în perioada imediat următoare, deci se pot implica toţi actorii de pe scena politică în acest proiect.
Pentru suceveanul simplu, simpatizant UNPR sau nu, sper să avem un viitor mai bun. Vrem dezvoltare pentru Suceava, vrem industrie, vrem infrastructură, vrem turism, vrem educaţie, vrem servicii mai bune.
Intră acum și în grupul de
