Liderul judetean al PDL:”Actuala regiune NE e cea mai săracă din ţară; nu e un model bun de urmat”


Intră acum și în grupul de

Senatorul PDL de Suceava, Gheorghe Flutur, secretar general al PDL, este de părere că regiunea NE, cea mai mare din ţară, dar şi cea mai săracă, arată de fapt că un asemenea model nu este cel care ar trebui continuat.

Într-o declaraţie de presă, Gheorghe Flutur, care este președintele organizatiei judetee Suceava a PDL a solicitat, duminică, liderilor USL Suceava şi parlamentarilor suceveni să facă toate diligenţele pentru ca la Suceava să aibă loc o dezbatere pe tema regionalizării la care să participe reprezentanţi din administraţia publică locală, societatea civilă, mediul academic şi cel de afaceri, specilişti în domeniu şi jurnalişti.

„Dorim să venim cu argumente categorice şi obiective din care reiese foarte clar că pentru binele moldovenilor – al sucevenilor, botoşănenilor, nemţenilor, băcauanilor, vasluienilor şi chiar al ieşenilor, nu e cea mai bună soluţie o singură regiune care se brodeşte în prezent pe structura actualei Regiuni de Nord-Est”, susţine Flutur.

flutur motiune blaga 1

El a menţionat că respectă dreptul Iaşiului de a solicita să fie reşedinţă de regiune, dar subliniază că este important ca judeţul Suceava să facă parte dintr-o regiune care să-i ofere cu adevărat şansele de dezvoltare.

„Regiunea de Nord-Est este cea mai mare dintre actualele regiuni de dezvoltare, dar este şi cea mai săracă, din ţară şi din UE. Suntem aşadar îndreptăţiţi să dăm credit argumentelor care arată că o astfel de regiune nu este modelul pe care e bine să-l continuăm”, mai arată senatorul PDL.

El a reluat apelul către liderii politici şi parlamentarilor suceveni de a susţine documentul „Declaraţie privind reprezentarea intereselor judeţului Suceava în procesul de reorganizare administrativ-teritorială” pe care l-a transmis în februarie.

Flutur arată că demersul porneşte de la necesitatea respectării principiului descentralizării în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale, astfel încât regiunea să poarte responsabilitatea propriei dezvoltări şi menţionează că prin Decretul pentru administraţia Bucovinei nr. 3715 din 18 decembrie 1918, Bucovina reprezenta unul dintre cele patru regimuri administrative, alături de Transilvania, Basarabia şi Vechiul Regat.

În declaraţie se subliniază că în criteriile precizate în Regulamentul (CE) nr.1.059/2003 al Parlamentului European şi Consiliului European privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor teritoriale – criteriul istoric, geografic, socio-economic, cultural, mediu şi mărimea populaţiei, Regiunea de Nord-Est, cu o populaţie ce depăşeşte cu mult trei milioane de locuitori, nu respectă unul dintre cele mai importante criterii, şi, prin urmare, nu va putea îndeplini condiţiile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene.

„Mai mult decât atât, structurarea regiunilor trebuie să se bazeze pe entităţi teritoriale a căror funcţionalitate s-a cristalizat de-a lungul timpului în conştiinţa locuitorilor, iar Bucovina şi Suceava au vechi tradiţii în ceea ce priveşte organizarea teritorial-administrativă, Bucovina apărând ca unitate administrativă încă din anul 1918. Astfel, prin Decretul pentru administraţia Bucovinei nr. 3715 din 18 decembrie 1918, Bucovina reprezenta unul dintre cele patru regimuri administrative, alături de Transilvania, Basarabia şi Vechiul Regat”, se mai arată în proiectul de declaraţie.

Totodată, se menţionează că municipiul Suceava răspunde criteriilor europene de a deveni centru regional administrativ.

Prin această declaraţie, semnatarii vor conveni asupra exprimării unui punct de vedere comun pe care îl vor susţine la toate instituţiile şi autorităţile administraţiei publice, în cadrul tuturor dezbaterilor, la nivel local sau naţional, fie ele tehnice sau politice, pentru ca interesele legitime ale judeţului Suceava să fie promovate şi respectate, iar municipiul Suceava să devină capitală de regiune.

În proiect se mai arată că semnatarii convin asupra informării reciproce continue, anterior şi în cursul procesului de regionalizare, prin comunicarea datelor şi informaţiilor esenţiale de care dispun, necesare a fi cunoscute de toţi, pentru desfăşurarea unei acţiuni de sprijin coerente, politice şi administrative, în vederea atingerii dezideratelor propuse.

Regiunile sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia regională şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice regionale.


Intră acum și în grupul de