Intră acum și în grupul de
Preşedintele PDL Suceava, senatorul Gheorghe Flutur, a avut o întrevedere cu profesorul Ioan Ianos, membru al Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) şi şi-a exprimat îngrijorarea că Bucovina este exclusă din studiile elaborate de această structură.
Discuţiile cu reprezentantul CONREG s-au purtat pe marginea materialeleor care sunt prezentate în aceste zile când se vorbeşte despre regionalizare şi reorganizarea administrativă a României.
În timpul întâlnirii, Flutur şi-a exprimat îngrijorarea că în aceste studii nu se vorbeşte despre Bucovina aşa cum se vorbeste despre Banat, Dobrogea, Crişana sau Maramureş, cu atât mai mult cu cât criteriul istoric este primul în lista criterilor care stau la baza desenării viitoarelor regiuni.
Gheorghe Flutur s-a referit mai mult la ceea ce trebuie să aduca bun pentru fiecare cetăţean orice demers de acest gen, reorganizarea administrativă sau regionalizarea fiind un proces mult prea important pentru România ca să poată fi abordat în maniera pe care o face actuala guvernare USL.
Referindu-se la proiectul USL, Gheorghe Flutur şi-a exprimat îngrijorarea că, aşa cum se conturează lucrurile, această cea mai mare regiune ca populaţie şi teritoriu, dar cu un PIB mic – sub 70% din PIB-ul naţional, Regiunea N-E, va însemna concentrarea resurselor într-un singur punct şi dezvoltarea doar a centrului.
Liderul PDL a spus ca sunt, pe de altă parte, argumente solide care demonstrează că o regiune mai mica, Suceava şi Botoşani – de exemplu, poate avea ca pol de dezvoltare municipiile Suceava şi Botoşani, egale ca şi populaţie, apropiate ca distanţă şi că doar într-o astfel de abordare ar fi posibil să aiba beneficii fiecare locuitor al zonei în cazul unei reorganizări administrative.
„Mai important decât orice a prezentat până acum actuala guvernare cu privire la regionalizare, este să fie date răspunsuri clare la întrebarea de ce şi ce aduce bun actualul proiect”, a spus Flutur.
El consideră că studii laborioase sunt aduse în discuţie într-un mod nearticulat, fără a avea în miezul acţiunii omul, cetăţeanul, ci se află hărţi, fluxuri de migraţie, poli, indici, tabele, grafice, aduse de guvernanţi ca argumente în aceste pseudo-dezbateri care s-au organizat până acum, sau sondaje cu interpretări cel puţin tendenţioase.
Intră acum și în grupul de
