Intră acum și în grupul de
Deputatul Eugen Toman a susţinut în Parlament o declaraţie politică în care cere ca statul român să elucideze vinovaţii masacrului de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941 când aproximativ 3000 de români au fost omorâţi.
În declaraţie, deputatul arată că în primăvara anului 1941, în ziua de 1 aprilie, peste 3000 de români din nordul Bucovinei, refuzând să devină cetăţeni sovietici, au pornit, în coloane organizate, spre frontiera de pe râul Siret, spre a se repatria în ţara-mamă, dar au sfârşit, însă, în urma unui complot macabru premeditat, sub focul continuu al gloanţelor sovietice.
Pădurea de la Fântâna Albă păstrează şi astăzi amintirea morţii a peste 3000 de români a căror singură vină a fost dorinţa de se reîntoarce acasă. S-au scurs 73 de ani de atunci, iar noi încă nu cunoaştem cel puţin numărul exact al victimelor sau al urmaşilor acestora, susţine Tomac. „Este obligaţia statului român să elucideze această crimă odioasă şi să dezvăluie numele celor care au ordonat acea vărsare de sânge nevinovat. Înfiinţarea unei Comisii parlamentare de anchetă este, în acest sens, cea mai eficientă metodă de a iniţia dialogul cu statele care deţin informaţii şi ne pot ajuta în aflarea adevărului”, consideră deputatul.
El a îndemnat parlamentarii să dea dovadă de responsabilitate şi să susţină reparaţia morală faţă de cei peste 3000 de cetăţeni ai săi, căzuţi în numele dreptăţii poporului român. „De 4 ani, ziua de 1 aprilie este, în mod oficial, Ziua naţională de cinstire a memoriei românilor – victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie. În curtea Mănăstirii Putna, se înalţă o şi o troiţă în amintirea lor”, precizează deputatul.
Senatorul PDL de Suceava Gheorghe Flutur, a anunţat că la solicitarea parlamentarilor PDL Comisia românilor de pretutindeni va comemora, în data de 2 aprilie, la Rădăuţi, masacrul de la Fântâna Albă.
Parlamentarul sucevean a precizat că manifestarea în memoria celor ucişi în data de 1 aprilie 1941 în pădurea Varniţa se va desfăşura la Biblioteca din Rădăuţi şi că, ulterior, se vor depune coroane de flori la monumentul aflat în regiunea Cernăuţi în locul unde s-a produs masacrul.
La aceste acţiuni, pe lângă autorităţile române, vor fi invitaţi şi consulul general al Ucrainei la Suceava, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor din regiunea Cernăuţi.
La 1 aprilie, 1941 un grup mare de locuitori din mai multe sate de pe valea Siretului de pe teritoriul ocupat în 1940 de Uniunea Sovietică, purtând în faţă un steag alb şi însemne religioase au format o coloană paşnică de câteva mii de persoane şi s-au îndreptat spre noua graniţă sovieto-română cu intenţia de a ajunge în România.
Cu aproximativ trei kilometri înainte de graniţa cu România, grănicerii sovietici ascunşi în pădurea Varniţa, au tras în grupul de oameni cu mitraliere, iar cei răniţi au fost ucişi după aceea cu lovituri de săbii şi hârleţe sau îngropaţi de vii.
Intră acum și în grupul de
