Intră acum și în grupul de
Specialişti în cultura Precucuteni-Cucuteni-Tripolie din Ucraina şi din Republica Moldova sunt prezenţi în aceste zile pe şantierul arheologic de la Baia, alături de arheologii Muzeului Bucovinei, unde, anul trecut, s-a descoperit cea mai mare locuinţă din prima fază a perioadei Precucuteni.
Directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, cel care a descoperit această locuinţă a declarat, luni, într-o conferinţă de presă organizată în sit-ul arheologic, că această descoperire este de o importanţă foarte mare şi că este poate cea mai importantă din ultimii 40 de ani în privinţa civilizaţiei Cucuteni care se regăseşte pe teritoriile actuale ale României, Republicii Moldova şi Ucrainei.
El a explicat că în acest an se finalizează lucrările arheologice la această locuinţă, iar rezultatul cercetărilor va fi prezentat public curând cu ocazia unui simpozion organizat la Piatra Neamţ cu prilejul împlinirii a 130 de ani de săpături arheologice legate de civilizaţia Cucuteni.
Totodată, Emil Ursu a spus că importanţa descoperirilor de la Baia este confirmată şi de faptul că la expoziţia României din China organizată de Muzeul Naţional al României, vor fi expuse şi trei piese găsite în această locuinţă din civilizaţia Precucuteni.
El a mai anunţat că datarea cu C14 a osemintelor găsite ar putea fi finalizată la mijlocul lunii noiembrie din cauză că a fost nevoie să fie trimise la laborator un nou set de probe, întrucât în primul set de probe colagenul din oase era prea puţin.
Directorul Muzeului Bucovinei a mai anunţat un proiect important care va fi susţinut şi de CJ Suceava, elaborarea unei enciclopedii Precucuteni-Cucuteni-Tripolie sub egida a celor trei ţări în care se găseşte această civilizaţie, România-Republica Moldova şi Ucraina.
Potrivit lui Ursu acest proiect este unic în Europa şi foarte important atât pentru cercetători cât şi pentru publicul larg, urmând să fie expuse rezultate ale cercetărilor specialiştilor din România, Ucraina, Republica Moldova, Germania, Rusia, Marea Britanie şi Statele Unite.
Costul acestui proiect, care va avea circa 2.500 de pagini A4 este estimat la 150.000 de euro şi se va derula pe durata a doi ani.
Tot pe şantierul arheologic, unul dintre specialiştii din Repubica Moldova care cercetează această civilizaţie, Stanislav Ţerna, a anunţat că în primăvara anului viitor o echipă de specialişti de la Universitatea germană din Kiel va realiza un studiu geomagnetic a zonei.
Astfel, potrivit lui Ţerna, se va putea vedea fără să fie efectuate săpături, conturul întregii aşezări din acea epocă şi vor putea fi stabilite locuinţele unde se va continua cercetarea arheologică.
Preşedintele CJ Suceava, Cătălin I Nechifor, care a participat la această conferinţă de presă din şantierul arheologic, a anunţat că CJ Suceava va sprijini financiar aceste lucrări.
El a arătat că CJ se va implica atât în finanţarea enciclopediei, dar şi în păstrarea acestei descoperiri de la Baia.
„Acest sit este foarte important pentru că se descoperă continuitate în acest teritoriu de la Carpaţi spre Nistru”, a spus Cătălin I Nechifor.
El a mai anunţat că autorităţile iau în calcul ca această locuinţă să se poată păstra de anul viitor in situ.
„Aici să o putem proteja, să găsim o formulă să o facem vizitabilă, pentru ca cei care vor să vadă istoria de 7000 de ani să poată să o facă chiar la Baia”, a spus Cătălin I Nechifor.
Intră acum și în grupul de
