Intră acum și în grupul de
Viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu s-a aflat marți, 25 noiembrie, la Suceava, unde a ținut o adevărată lecție de economie actuală studenților de la Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava, profesorilor, dar și reprezentanților comunității bancare din județ. Olteanu le-a vorbit timp de aproape o oră, în aula din corpul E al USV, despre pregătirea României pentru a trece la moneda euro în anul 2019, explicând cu date statistice și din experiența altor state care au adoptat moneda unică, dar a prezentat și problemele majore care trebuie reformate pentru a avea o economie stabilă.
Prin intermediul proiectului „BNR – Zilele Porţilor Deschise pentru Studenţii Economişti” derulat de mai mulți ani între Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava și Banca Națională a României, studenții suceveni au avut ocazia de a-l avea în față pe viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu. Acesta a arătat în conferința susținută că România ar putea să devină prima ţară din zona non-euro care să adere la Uniunea Bancară constituită din ţările din zona euro, ceea ce s-ar putea produce peste „un an, un an şi ceva”. De asemenea, Olteanu a dezvăluit faptul că România este pregătită pentru a trece la moneda euro și se încadrează în toate „criteriile normale”, dar că nu este suficient pentru că este nevoie şi de o convergenţă reală conectată cu paritatea puterii de cumpărare.
Conform celor spuse de viceguvernatorul BNR, România se află la jumătatea mediei Uniunii Europene în ceea ce priveşte convergenţa reală şi că pentru aderarea la zona euro e nevoie să fie recuperate decalajele. Pentru recuperarea decalajelor se ține cont de ritmul de creştere al UE în comparaţie cu ritmul de creştere al României. Soluția în cazul României ar putea fi urmarea unor modele străine, existând trei opțiuni în momentul de față.
„Există trei opțiuni din care România trebuie să aleagă. Niciuna dintre ele nu presupune ca noi să nu muncim, niciuna dintre ele nu presupune ca noi să nu avem guvernanți”, a spus Olteanu.
El a venit cu explicații în acest sens și a menționat modelul finlandez, portughez și slovac.
Totodată, sunt necesare mai multe reforme economice, Olteanu identificând trei probleme majore: agricultura, turismul și sistemul de pensii. În ceea ce privește agricultura aceasta trebuie să fie mai performantă, turismul trebuie să reechilibreze balanța comercială, iar în privința pensiilor, sumele cu care se contribuie de la bugetul de stat pentru plata lor e mai mare decât tot deficitul bugetar.
Țina României de a adera în anul 2019 la moneda euro este „la limita ambiţiei”, iar pentru a se putea realiza creşterea economică a ţării ar trebui să fie cu 3-4 procente mai mare decât creşterea medie din Uniunea Europeană.
„Suntem la 50 la sută din media UE din PIB per capita. Ca să faci faţă trebuie să ajungi la două treimi, la 66 la sută”, a spus Olteanu. El a menţionat că în cinci ani va trebui recuperat un decalaj de 16 la sută la care se adaugă şi creşterea anuală din UE.
Cu toate acestea, factorii decizionali sunt preşedintele ţării, Parlamentul şi Guvernul, nicidecum BNR.
„BNR e consilier tehnic, nu poate ordona”, a spus viceguvernatorul subliniind că „deciziile fundamentale le iau cei aleşi”.
Proictul „BNR – Zilele Porţilor Deschise pentru Studenţii Economişti” va continua și miercuri, 26 noiembrie, când studenţii de la USV vor participa, la sediul Agenţiei BNR Suceava, la seminarii interactive susținute de lectori din banca centrală pe teme ca: repere din istoria BNR, statistici ale băncii centrale, modelarea macroeconomică şi stabilitatea financiară în băncile centrale.
Intră acum și în grupul de
