Intră acum și în grupul de
Zestrea unei naţiuni o constituie valorile sale culturale şi tradiţionale: graiul, portul, obiceiurile şi religia.
Astăzi, când facem parte din familia unită a ţărilor europene, când relaţiile dintre aceste state, bazate pe încredere şi întrajutorare, sunt mult mai prietenoase, când graniţele devin treptat doar imaginare, naţiunile pot dăinui în timp prin ce au mai trainic şi mai valoros.
Această preocupare de transmitere spre viitor a tradiţiilor şi obiceiurilor locale s-a păstrat de-lungul timpului şi în localitatea Todireşti, prin activităţi de ţesut, cusut, cojocărit, cântece transmise prin viu grai, dansuri populare, festivaluri, obiceiuri, etc.
Astfel, în cadrul Proiectului Educaţional „Meserii de altădată”, demarat încă de anul trecut, la Şcoala Gimnazială Todireşti s-a desfăşurat săptămâna aceasta activitatea „Povestea meşteşugurilor de altădată”, sub coordonarea prof. Lia Rudnic şi înv. Angela Tabarcea.
„Pentru ca generaţiile care ne urmează să cunoască rădăcinile poporului şi evoluţia sa pe treptele istoriei, este de datoria noastră, a celor cu misiunea de educatori, să le lăsăm cât mai puţin alterată zestrea de care vorbeam, pentru a ne recunoaşte şi a nu uita că am fost şi că suntem români”, au subliniat cele două cadre didactice, care au reamintit că scopul acestui proiect este “aducerea în actualitate a unor meşteşuguri, poate uneori uitate, transmiterea lor generațiilor următoare şi păstrarea nealterată a tradițiilor și continuarea acestora”.
Îmbrăcaţi de sărbătoare, în tradiţionalele costume populare, elevii claselor a V-a şi a VI-a, însoţiţi de părinţi, au demonstrat că meseriile tradiţionale încă se mai practică, iar costumele populare moştenite sunt păstrate cu sfinţenie.
Încântați de frumusețea culorilor părinţi, copii şi cadre didactice au reconstruit trecutul cămășilor cu fluturi, ață sau mărgele, al catrinţelor sau fotelor, al fustelor din catifea cu fluturi sau broderie. Au fost scoase din lada de zestre, expuse şi prezentate cămeşi vechi de acum 200 de ani, pricitori, brâie, ii etc. Participanții la activitate au învățat care este drumul mărgelelor și cum au ajuns cuminți în florile, frunzele, motivele naționale de pe cămășile lor.
„Cămașa populară are cuprinsă în ea, istorie, har şi o frumuseţe a oamenilor de atunci, dar și de acum. Poate e simplu, dar drumul lor e greu așa cum drumul mestesugurilor câteodată e anevoios și plin de secrete”, a arătat prof. Lia Rudnic.
Tainele meşteşugului de a confecţiona îmbrăcămintea – nu se învăţau din cărţi – ci de la femeile satului. Se transmiteau din generaţie în generaţie – de la mamă la fiică, iar fetele nu se măritau până nu ştiau să toarcă şi să ţeasă. Referitor la ecoul pe care îl are păstrarea tradiţiilor în rândul tinerilor, am remarcat faptul că elevii au dezvoltat deprinderi în confecţionarea unei rogojini, al unui coşuleţ din pănuşe de porumb, croşetarea unor preşuri, tors, împletituri, cusături tip goblen, cusături cu mărgele pe pânză.
Cei prezenţi la activitate au demonstrat că tradiţia nu va muri atâta timp cât se vor păstra astfel de preocupări. Balul Gospodarilor, organizat în localitate şi ţinuta obligatorie în costum popular a ambiţionat femeile din Todireşti să îşi coase singure cămăşile cu care se vor mândri la manifestările organizate.
Participând ca părinte de această dată, am fost profund impresionată de seriozitatea de care au dat dovadă părinţii, elevii şi cadrele didactice care s-au implicat în acest proiect; cât de mândri şi frumoşi erau copiii îmbrăcaţi tradiţional, cu câtă migală şi îndemânare demonstrau ce ştiau să facă mai bine.
Desfăşurând astfel de activităţi tradiţia va rămâne vie în sufletele tuturor, perpetuându-se în rândul generaţiilor care se succed, care moştenesc astfel o zestre spirituală de excepţie.
Prof.înv.primar
LIDIA LOREDANA SESERMAN
Intră acum și în grupul de
