Intră acum și în grupul de
Consiliul Judeţean Suceava, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare”, Comunitatea Evreilor din Suceava şi Alexandria Librării au organizat marți, în aula Colegiului Național „Ștefan cel Mare” Suceava, o manifestare dedicată „Zilei Internaţionale a Victimelor Holocaustului”.
Evenimentul s-a derulat sub genericul „Auschwitz – 70 de ani de la eliberare”, organizatorii aducând un omagiu victimelor Holocaustului şi tuturor regimurilor totalitare, cu îndemnul de a milita pentru ca astfel de tragedii să nu mai fie posibile nicăieri în lume, iar conştiinţele lucide să reuşească să echilibreze escaladarea ideilor şi forţelor antidemocrate.
Scriitoarea Angela Furtună, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului Memoria Holocaustului şi a Gulagului, profesorul Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, dar și Bogdan Dranca, profesor de istorie în cadrul Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” Suceava, au vorbit tinerilor liceeni despre memorie, demnitate, istorie, supravieţuire şi artă. De asemenea, la colocviu a fost prezent și Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava.
Aducând în prim-plan ce înseamnă Holocaustul, profesorul Bogdan Dranca a reușit să le transmită liceenilor informații importante despre antisemitismul care a cuprins Europa și masacrele în masă comise la adresa evreilor, dar și a polonezilor, rușilor sau țiganilor. În lagărele de concentrare naziste au fost exterminate șase milioane de oameni prin „Soluția Finală”, de către regimul nazist în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Profesorul de istorie sucevean a precizat că numai la Auschwitz, cel mai mare lagăr, au murit aproximativ două milioane de evrei.
La rândul său, profesorul Sorin Golda, preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, a venit în fața auditoriului cu informații frapante despre istoria evreilor aflați pe teritoriul Bucovinei. Din cei 20.000 de locuitori ai Sucevei, în jurul anului 1800, aproximativ 30% erau evrei, dar și faptul că prima zonă în care s-au format comunitățile evreiești a fost în apropierea Bisericii „Sf. Dumitru” din localitate, au fost doar câteva amănunte prezentate de profesorul Sorin Golda.
Mai mult, acesta a amintit documente istorice care atestă primii evrei în zona noastră în jurul anului 1300, susținând că și la curtea domnitorului Ștefan cel Mare existau evrei. Prezența lor în spațiul nostru a avut o contribuție importantă la dezvoltarea economică, primele fabrici de cherestea fiind înființate de evrei.
Referitor la deportările făcute din zona Sucevei, Sorin Golda, cel care este și preşedintele Comunităţii Evreieşti Suceava, a menționat că numai într-o singură zi au fost deportați circa 3.000 de evrei, însă doar 1.000 s-au întors acasă după eliberarea din lagărele din Transnistria, cei mai mulți preferând să fugă din zonă. Cât privește situația actuală, în Comunitatea Evreiească Suceava se regăsesc 60 de persoane, şapte dintre aceștia fiind supravieţuitori ai lagărelor.
Totodată, în contextul atentatelor din Franța, Sorin Golda a tras un semnal de alarmă în ceea ce privește pericolul la care se expune societatea din secolul XXI susținând că nicio religie nu admite omorârea semenilor. În acest sens, întrucât s-a adresat elevilor, profesorul le-a transmis că mentalitățile se pot schimba numai prin cunoaștere și știință.
Scriitoarea Angela Futună a adus în fața liceenilor mari scriitori, artiști și cineaști, „cei care au produs bunuri simbolice”, oferindu-le astfel „ștefaniștilor” și o lecție de viață. Autori precum Norman Manea, Paul Celan sau Mihail Sebastian au fost prezentați drept modele care au evidențiat cultura evreilor.
La finalul manifestării, elevii au urmărit un fragment de film documentar despre deportările evreilor.
Ziua de 27 ianuarie este o zi universală de comemorare a victimelor Holocaustului şi a fost propusă de 90 de state, fiind stabilită în urma Rezoluţiei adoptate la 1 noiembrie 2005 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite.
Începând din 2016, România va conduce Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului (IHRA), decizia fiind luată la 10 ani de la acceptarea țării noastre ca membră cu drepturi depline în Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research/ITF, predecesorul IHRA.
Totodată, și publicarea Raportului Final elaborat de Comisia Internaţională pentru Studierea Holocaustului din România, în noiembrie 2004, a dus la preluarea preşedinţiei IHRA.
Intră acum și în grupul de
