Intră acum și în grupul de
Fermierii din zona de munte a judeţului Suceava s-au întâlnit, joi, la Vatra Dornei, cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, printre temele de discuţie numărându-se şi reticenţa acestora la denumirea de cooperativă agricolă.
Astfel, unul dintre fermierii prezenţi la întâlnire i-a spus ministrului că oamenii sunt reticenţi la numele de cooperativă agricolă şi că poate se gândeşte o redenumire a acestui concept, de cooperativă producţie şi vânzare.
„Când aude lumea de cooperativă agricolă refuză să participe”, a spus fermierul.
Ministrul Daniel Constantin a explicat că denumirea de cooperativă este folosită şi în nomenclatorul european, dar că acesta este un alt concept de cooperativă decât cel de până în 1989 şi consideră că direcţia care poate crea competitivitate este aceasta.
El a mai spus că se gândeşte dacă se va schimba această denumire deşi consideră că de la 25 de ani de când cooperativele agricole comuniste s-au desfiinţat s-a depăşit reticenţa faţă de această denumire.
Un alt fermier i-a spus ministrului că în zona Dornelor şi a Câmpulungului au trăit întotdeauna oameni liberi care nu s-au asociat în cooperative nici pe vremea comunismului pentru că zona nu se pretează lucrării terenului în comun, el apreciind că soluţia în această zonă este gospodăria mică pe care autorităţile nu trebuie să o descurajeze.
El a propus ca statul să se implice în constituirea unor asociaţii care să aibă sediu şi să le facă funcţionale, ca în Austria, unde statul a susţinut aceste asociaţii şi apoi, treptat, s-a retras.
Un alt fermier a menţionat că zona de munte are alte costuri pentru întreţinerea fermelor decât cele din zona de deal şi de câmpie, dar că laptele din zona de munte este mult mai bun şi ar trebui ca soluţia să fie prelucrarea acestui lapte în brânzeturi mai fine, cu valoare adăugată mai mare.
În acest sens, el a arătat că este nevoie ca laptele să fie procesat în vase din cupru şi nu din aluminiu cum este acum norma şi a solicitat derogare, aşa cum are toată zona Alpilor, care foloseşte vasele din cupru.
Ministrul Agriculturii a apreciat faptul că zona de munte a Sucevei nu a fost cooperativizată, dar a subliniat că actualul concept de cooperativă este cu totul altul, pentru valorificarea în comun a produselor, anunţând că din acest an vor fi omologate produsele montane, pe lângă produsele tradiţionale şi produsele consacrate.
„Am reţinut şi derogarea pentru cupru”, a mai spus ministrul.
El a mai spus că este important ca viitoarele cooperative să-şi creeze şi microcentre pentru procesare.
Totodată, fermierii suceveni au cerut în cadrul întâlnirii cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, eliminarea din procedura de obţinere a subvenţiei pe păşuni data de 1 iulie ca referinţă pentru începerea cositului întrucât fânul nu mai are la acea dată calităţi proteice, iar laptele vacilor este mai slab calitativ.
Fostul director al DSVSA Suceava, Petrea Dulgheru, fermier în zona de munte, a spus în cadrul întâlnirii că ar trebui eliminată data de referinţă pentru începerea cositului care este 1 iulie.
„Suntem obligaţi să cosim după 1 iulie ca oamenii să nu piardă subvenţia”, a spus Dulgheru care a precizat că în Germania sau Italia fermierii cosesc când pot şi nu depind de o anume dată.
El a explicat că fânul produs după data de 1 iulie nu are calităţi proteice şi conţine mai multă celuloză.
„Animalele sunt foarte slabe pentru că acest fân conţine mai multă celuloză”, a spus Dulgheru.
Un alt fermier a arătat că în zona de munte biodiveristatea s-a datorat bunelor practici puse în aplicare de-a lungul anilor, iar că acum se lucrează tipizat, cu cositul început la 1 iulie.
El a spus că nu a fost afectată biodiversitatea înainte de introducerea acestei măsuri pentru că oamenii coseau păşunile tradiţional şi nu îngrădiţi de termene.
Directorul general al Autorităţii de Management din PNDR, Mihai Herciu, a explicat că nu este obligatoriu ca păşunile să fie cosite de la 1 iulie, dar i s-a replicat că în acest caz se pierde subvenţia.
El a spus că s-a decis ca păşunile să fie cosite după 1 iulie pentru că se creează o perioadă de protecţie pentru populaţiile de păsări care cuibăresc.
„Atunci mâncăm lapte de pasăre”, a răspuns unul dintre fermierii prezenţi.
Intră acum și în grupul de
