Intră acum și în grupul de
Elevi, studenţi şi profesori au participat, marţi, la Colegiul Naţional “Ştefan cel Mare” Suceava la întâlnirea cu dramaturgul Matei Vişniec şi cu invitaţii lui, jurnalistul Luca Niculescu şi actorul francez Eric Deniaud, manifestare inclusă în cadrul Festivalului de dramaturgie “Zilele Matei Vişniec”, ce se desfăşoară în perioada 5-8 mai, în trei oraşe din judeţul Suceava, precum şi în Piatra Neamţ şi Bistriţa
Coordonatorul festivalului, scriitoarea Carmen Veronica Steiciuc a declarat la deschiderea manifestării organizate la prestigiosul colegiu sucevean că Zilele Matei Vişniec înseamnă “prezenţa distinsului scriitor şi dramaturg în Bucovina” împreună cu invitaţii săi, cu companii teatrale din România şi din străinătate.
Steiciuc a spus că, în acest an, trupa Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu va prezenta, în premieră, pe scena Casei de Cultură din Suceava piesa dramaturgului Matei Vişniec “De ce Hecuba?!”, iar directorul teatrului sibian, Constantin Chiriac, va susţine patru recitaluri de poezie.
“Dacă anul trecut Zilele Matei Vişniec s-au desfăşurat la Suceava, Rădăuţi, Vatra Dornei, Botoşani şi Bistriţa, în acest an, s-au alăturat Piatra Neamţ şi Gura Humorului, lucru care nu face decât să ne bucure, pentru că într-adevăr este singura şansă, prin acest eveniment, pe care o avem, ca scriitorul Matei Vişniec să vină în Bucovina cu spectacole montate pe alte meridiane, după piesele domniei sale”, a spus coordonatorul Festivalului Zilele Matei Vişniec care a adăugat că tema festivalului din acest an este “o mască râde, o mască plânge”.
Scriitorul şi dramaturgul Matei Vişniec a vorbit elevilor şi profesorilor despre lupta care se duce, de mai mulţi ani, în interiorul său, între jurnalistul Matei Vişniec şi scriitorul Matei Vişniec.
El a spus că este jurnalist de mai bine de 25 de ani la Radio France International, la Paris, iar împreună Luca Niculescu, redactorul şef al secţiei de la Bucureşti a RFI, realizează o emisiune în duplex, Paris-Bucureşti.
“Vreau să vă spun că în mine sunt doi oameni: scriitorul şi jurnalistul şi ei nu se împacă foarte bine unul cu altul. De 25 de ani sau chiar de mai mult timp, jurnalistul vede că lumea e cam ţăcănită, dacă nu, nebună. Vede că războaiele încetează şi altele apar, că unele crize se termină şi altele apar şi nu se mai termină, iar faptul că s-a prăbuşit comunismul, faptul că a venit democraţia în Estul Europei, nu înseamnă că s-a pus punct nebuniei umane, apar alte focare de criză, alte războaie, alte masacre”, a spus Vişniec.
El a mai spus că jurnalistul Matei Vişniec vorbeşte, de mai bine de 25 de ani, despre toate aceste lucruri şi că “trebuie să fie cam trist” în condiţiile în care societăţile umane nu învaţă din greşelile trecutului, iar generaţiile nu învaţă din greşelile părinţilor sau ale strămoşilor.
“Jurnalistul, lucrând această informaţie, cu această materie, este dezamăgit. Cuvântul progres începe să dispară din limbajul oamenilor politici”, a explicat Vişniec.
Dramaturgul Matei Vişniec a subliniat că scriitorul utilizează, câteodată, materia jurnalistului şi spune:”Nu se poate! Trebuie să acţionăm ca şi cum progresul ar exista. Trebuie să dăm puţină speranţă acestei lumi”.
El a spus că în literatura pe care o scrie există “speranţă şi soluţii”, iar “omul apare ca o fiinţă care, prin natura sa, se îndreaptă spre bine şi este deschisă spre progres”.
“Chiar dacă apar şi lichele, chiar dacă apar şi nemernici, chiar dacă apar şi călăi, totuşi, omul, omul generic, umanitatea e făcută să progreseze. Acestea sunt condiţiile scriitorului. Deci, între cei doi există o luptă şi, de ani şi ani de zile, ei conversează, iar când jurnalistul este foarte pesimist, vine scriitorul şi spune : Stai puţin! Refacem materia şi literatura va transmite mesaje de altă natură. Dacă ar trebui să ne informăm, zilnic, numai despre masacre şi despre măceluri, după o vreme, ar trebui să intrăm în depresie nervoasă. Noroc că există şi literatura care ne învaţă că, totuşi, undeva, la orizont, există binele, progresul, frumosul, generozitatea şi că viaţa are un sens. Dacă e să ne luăm numai după informaţiile pe care le furnizează agenţiile de presă, numai despre masacre, crime şi aşa mai departe, crize, corupţie, aproape că-ţi vine să spui: Nu se poate! Are viaţa un sens? Ei, bine, are. Scriitorul este convins că viaţa are un sens”, a mai spus scriitorul şi dramaturgul Matei Vişniec.
El l-a întrebat pe invitatul său, Luca Niculescu, care este jurnalist, fără să fie scriitor, cum rezistă de 25 de ani, în faţa “materiei” cu care lucrează, fără să se deprime.
Luca Niculescu i-a mulţumit colegului său pentru invitaţia de a participa la Festivalul Zilele Matei Vişniec spunând că în acest fel poate ieşi din “depresia cotidiană, înconjurat de atâtea orori” şi că poate vedea cum este “sublimată” actualitatea prin piesele care sunt puse în scenă de companiile teatrale prezente în festival.
“Şi eu sunt într-o situaţie destul de schizoidă atunci când vorbesc cu tine, pentru că nu ştiu niciodată dacă vorbesc cu jurnalistul sau cu dramaturgul. E destul de greu să ştii că eşti coleg cu Matei Vişniec, adică, nu ştiu dacă vă daţi seama, dar alături de noi, aici, la Suceava, se află scriitorul român cel mai tradus în străinătate. Piesele lui sunt puse în nu ştiu câte zeci de scene”, a spus Luca Niculescu arătând că, uneori, Matei Vişniec se foloseşte de ştirile agenţiilor de presă pentru a crea fapte şi subiecte în piesele lui de teatru.
El şi-a amintit că într-o discuţie purtată, în urmă cu câţiva ani, cu Matei Vişniec acesta îşi exprimase dorinţa de a scrie o piesă după ce s-a prăbuşit un pod pe care se aflau mai multe maşini.
“Tu voiai să scrii o piesă de teatru pornind de la ideea ce i-a făcut pe toţi oamenii din maşinile respective să fie acolo, în acel moment, şi acest pod să se prăbuşească, tocmai cu ei şi nu cu alţii”, a spus Niculescu.
La rândul său, Matei Vişniec a precizat că a scris un poem pornind de la acest subiect, pe care l-a intitulat “Feriţi-vă de poduri!”.
Jurnalismul independent, felul în care un jurnalist poate rămâne independent pe parcursul carierei sau ce instrumente are la îndemână publicul pentru a ajunge la informaţia de calitate, au constituit alte teme dezbătute de cei doi jurnalişti.
“Jurnaliştii colcăie în jurul nostru, viaţa voastră este, într-un fel sau altul, marcată de jurnalişti care oferă informaţii. Aveţi surse extrem de numeroase de informare, medii de informare care sunt în competiţie, toată viaţa dumneavoastră va fi, într-un fel sau altul, marcată de această prezenţă a jurnaliştilor în jurul dumneavoastră care, uneori, vor să vă informeze, alteori, vor să vă fure timpul, alteori, vor să vă manipuleze, alteori, vor să vă structureze gândirea. Pentru mine, dintotdeauna, o problemă sau o temă de reflecţie a fost cum să rămâi independent când eşti jurnalist”, a spus Matei Vişniec.
Citându-l pe filosoful, scriitorul şi jurnalistul francez Jean- Paul Sartre, care spunea că “libertatea există în orice împrejurare”, Luca Niculescu a spus că întotdeauna există jurnalişti independenţi, arătând că jurnalistul adevărat este cel care “tratează cu onestitate un fapt, care aduce informaţia verificată din mai multe surse” şi pe care o face publică într-un spaţiu în care poate fi accesat de cât mai multă lume.
El a spus că mulţi dintre tinerii de azi au deja conturi pe reţelele de socializare arătând că şi ceea ce scriu ei ar putea constitui o informaţie.
“Marea problemă, acum, a noastră, a celor care am făcut studii de jurnalism şi care credem că suntem încă jurnalişti avizaţi este că, iată, ne confruntăm cu aceşti tineri potenţiali jurnalişti, care reprezintă o adevărată concurenţă”, a explicat Niculescu.
Matei Vişniec a spus că a observat că limbajul jurnaliştilor s-a schimbat în timp, iar jurnalismul se apropie, din ce în ce mai mult, de maniera teatrală arătând că, deseori, mediile de informare creează spectacole gigant pentru a-şi atrage publicul.
La rândul său, Luca Niculescu a spus că spectacolul în jurnalism reprezintă o tendinţă la nivel mondial, iar dramatizarea este una dintre constantele televiziunilor din ultima vreme şi acest lucru se întâmplă pentru că televiziunile sunt în concurenţă cu noile medii, cu internetul şi trebuie să continue să rămână pe piaţă.
El a arătat că, în prezent, există o legătură “prea mare, prea directă” între patronii de presă din România şi jurnalişti.
Scriitorul Matei Vişniec l-a prezentat apoi pe actorul francez Eric Deniaud, absolvent al Institutului Internaţional al Marionetei din Charleville-Meziere, spunând că spectacolele lui de marionete se adresează, în general, publicului adult.
Vişniec a mai spus că Eric Deniaud şi-a descoperit pasiunea pentru marionete după ce a constatat că, în calitate de actor de teatru, simţea că îi lipseşte ceva arătând că marioneta îi oferă mai multă libertate.
Intră acum și în grupul de
