La Cajvana a avut loc Simpozionul Internaţional „Arborii Ocrotiţi – simbol al vitalității, diversității și frumuseții”

La Liceul Tehnologic Cajvana a avut loc sâmbătă, 30 mai 2015, Simpozionul Internaţional „Arborii Ocrotiţi – simbol al vitalității, diversității și frumuseții”, ediţia a II-a, la care au participat cadre didactice din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal, invitaţi din ţară, autorităţi locale, judeţene, specialişti etc.

Prin prezentările şi dezbaterile desfăşurate, aceștia şi-au arătat preocuparea de a forma  comportamente şi atitudini ce vizează educarea copiilor şi tinerilor ca cetăţeni responsabili, capabili să ia decizii în ceea ce priveşte protecţia mediuluiş şi-au împărtăşit unii altora exemple de bună practică în vederea găsirii celor mai eficiente modalităţi de combatere a poluării şi de conservare a sănătăţii planetei.

Scopul acestui eveniment a fost conștientizarea întregii comunități privind valoarea ştiinţifică şi ecologică a arborilor multiseculari, precum şi importanţa europeană a stejarului din Cajvana ca simbol al perenităţii şi continuităţii.

În cuvântul de deschidere a evenimentului, domnul director coordonator al Liceului Tehnologic Cajvana, prof. Robu Nicolae, explică de ce s-a ales această temă.

Rolul şcolii este acela de a se implica în acţiuni de protecţie a mediului, mai ales într-un moment în care se considera cǎ s-a ajuns la un adevarat eşec în strǎdania omenirii de a rezolva problemele mediului ambiant. Este necesar într-un asemenea moment sǎ luǎm atitudine si sǎ prevenim distrugerea planetei! Prin acest proiect încercǎm sǎ oferim idei de a ne proteja planeta prin menţinerea echilibrelor fundamentale ale biosferei. Schimbarea mentalităţii oamenilor trebuie să se producă într-un timp cât mai scurt! Oprirea “jocului” de a distruge Terra duce la un câştig pentru toţi cei care trăim azi, dar mai ales pentru viitoarele generaţii.

             Am ales această temă deoarece  localitatea noastră are ca simbol un stejar multisecular pe care dorim să-l protejăm, dar și să-l promovăm.   

Evenimentul a fost organizat şi coordonat de  prof. Nicolae Robu- director coordonator , prof. Ciotu Iulian- director adjunct, prof. Drumea Mariana – inspector școlar pentru biologie, IŞJ Suceava, prof.  Vasiliu Anișor – inspector şcolar pentru istorie şi geografie, IŞJ Suceava, profesor universitar doctor Vasile Efros, Decanul Facultății de Istorie Geografie – Universitatea  „Stefan cel Mare” Suceava.

Ca parteneri în acest proiect au fost Inspectoratul Judeţean Suceava, Universitatea Ştefan cel Mare, Suceava, Grădina Botanică Iași, Direcția Silvică Suceava, Primăria Orașului Cajvana și nu în ultimul rând, Liceul Teoretic „Pan Halippa din” Edineț.

Printre invitaţii de onoare  ai simpozionului s-au  numărat prof. Drumea Mariana – inspector școlar pentru biologie, IŞJ Suceava, profesor universitar doctor Vasile Efros, Decanul Facultății de Istorie Geografie – Universitatea  „Stefan cel Mare” Suceava, lector universitar doctor Ioan Stan, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea  „Stefan cel Mare” Suceava.  Aceştia au adresat cuvinte de laudă şi de încurajare pentru organizatorii şi participanţii la simpozion.

Comunitatea locală a oraşului Cajvana a fost reprezentată de primarul GHEORGHE TOMĂSCU, cel care a sprijinit acţiunea şcolii.

Simpozionul a avut două secţiuni:

Secțiunea I – Referate științifice pe tema ARBORII OCROTIȚI – simbol al vitalității, diversității și    frumuseții

Secțiunea a II-a – Concurs de creație (lucrări grafice, desene, colaje ale elevilor şi cadrelor didactice).

Cei prezenţi au putut admira şi aprecia organizarea Expoziţiei NATURA E VIAȚĂ !, amenajată cu bun gust pe holul Liceului Tehnologic Cajvana, de către cadrele didactice.

Prima secţiune, denumită ARBORII OCROTIȚI – simbol al vitalității, diversității și frumuseții a cuprins expuneri ale invitaţilor, specialiştilor pe tematica enunţată.

Astfel au prezentat materiale care au captat atenţia celor prezenţi: Prof. dr. Marcel Porof – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, Prof. Cristina Buta – Colegiul Naţional „Vasile Lovinescu”, Fălticeni, Prof. Gelu – Gheorghe Clitnovici – Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” Moldovița, Prof. Romică Buta – Colegiul Naţional „Nicu Gane” Fălticeni, Biolog principal dr. Camelia Ifrim – Grădina Botanică “Arsenie Fătu” Iași, Prof. Alina Posinciuc – Școala Gimnazială „George Voevidca” Câmpulung Moldovenesc, Prof. Raluca Ana Bobu, Şcoala Gimnazială Nr. 1 Suceava, Prof. Vasile Savu, Liceul Tehnologic Cajvana, Prof. Vasile Olari, Școala Gimnazială “ Iraclie Porumbescu”, Frătăuții Noi.

Aceste dezbateri,  expuneri, prezentări sperăm să conducă la îndeplinirea obiectivelor: salvarea patrimoniului natural prin acțiune unitară, evaluarea obiectivă a influenței factorilor artificiali asupra speciilor protejate, promovarea din punct de vedere turistic a arborilor protejați, identificarea strategiilor de responsabilizare a tinerilor în ceea ce privește menținerea igienei mediului, dar și a integrității speciilor protejate, promovarea principilor ecologice, participarea la acțiuni de conservare și ocrotire a mediului, a declarat prof. CIOTU IULIAN, directorul adjunct al Liceului Tehnologic Cajvana.

Festivitatea a fost încheiată cu momentul artistic La umbra  Stejarului, desfăşurată sub bolta măreaţă a Stejarului Multisecular. Din nou, costumele actorilor, desfăşurarea scenetei, ne-au teleportat pentru câteva momente în perioada domniei lui Ştefan cel Mare.

Se spune că era vară şi totul te îmbia la cu totul altceva decât la război. Ştefan era cam prin dreptul bisericii de astăzi, cu gândul la izbăvirea neamului, când văzduhul a fost sfâşiat de sunete obişnuite câmpurilor de luptă, cele ale buciumelor. Cu mare repeziciune oştenii se aşează în ordine de bătaie, aşteptând din moment în moment să apară duşmanul, gata să moară pentru “Domnul cel Mare”. Dar duşmanul nu venea de nicăieri şi, în mijlocul oştenilor, Ştefan trece pârâul ce va purta mai târziu numele satului, oprindu-se sub stejarul de pe botul de deal, stejar uriaş, în mijlocul unei poieni mari, frumoase . Gându-i era la buciumele pe care le-a auzit şi l-au îngrijorat.

Şi fiindcă botul de deal pe care se afla stejarul era foarte uşor de apărat în cazul vreunui atac, Domnul Moldovei descălecă sub stejar trimiţând imediat un grup de oşteni să vadă ce se petrece pe pârâu în vale de unde au răsunat buciumele. Nici urmă de oşteni duşmani. Cei trimişi găsesc turme de oi şi ciobani pe care-i vestesc că domnul ţării îi cheamă la dânsul. Erau patru stăpâni de stâni, patru baci, ce aveau fiecare în jur de 100 – 200 de oi, deci cam 1000 cu totul şi care, pe loc, se înfăţişară înaintea vestitului domn. După ce s-au închinat, Ştefan Vodă îi întreabă dacă au văzut duşmanul, din moment ce se aud asemenea semnale de luptă, asemenea buciume.

Oierii, râzând, îi spun să nu aibă nici o grijă fiindcă pe aici nu este niciun duşman, numai oieri credincioşi lui şi care îşi chemau oile la muls la amiază cu buciumele. Scăpat de orice fel de griji, domnul îi întrebă zâmbind pe sub mustaţă, dacă au măcar ceva de mâncare.

Aceştia îi spun că au  doar nişte  brânză… domnitorul zâmbeşte  ştiind că are vreo 200 de oşteni…

Cei patru oieri îşi alăturară capetele unul altuia şi după ce se sfătuiesc mai mult din priviri, cel mai vârstnic îl roagă pe Ştefan Vodă să facă un mic popas sub stejarul care fiind foarte falnic, ţinea ascuns vederii pe cine se afla sub ramurile lui.

Imediat ce se duc oierii, au venit mai mulţi ciobani tineri, care au început a face mese, în timp ce bătrânii au adunat laptele de la oile ce le-au muls şi au făcut doi caşi uriaşi. Cu sare, cu aceşti caşi uriaşi, se pornesc cei patru baci, cu toţi ai lor, cu mic cu mare, să-l întâmpine pe Domnul Ţării.

Domnul şi oştenii săi au rămas muţi de mirare. Nu mai văzuseră nimeni dintre ei aşa caş şi aşa ospăţ.

Când locuitorii acestor locuri au îngenunchiat în faţa Domnului Ţării, primindu-l cu caş şi sare, Domnul  a întrebat unde i-au putut face aşa de mari. Aceştia i-au răspuns: “În vană, Măria Ta!”

–De astăzi înainte aceste locuri să se cheme “Caşvana”, în amintirea priceperii şi hărniciei voastre, a poruncit cu măreţie Ştefan Vodă.

Şi de atunci şi până acum, aşa s-au chemat aceste locuri – CAŞVANA – aşa cum a poruncit domnul cel mai mare al Moldovei “Ştefan cel Bun şi Sfânt”.

De atunci…denumirea satului Caşvana, numit aşa în amintirea priceperii şi hărniciei localnicilor, de însuşi voievodul Ştefan cel Mare.

Dacă începutul scenetei a fost marcat de sunetul buciumelor, ropotele de aplauze au răsunat în Cajvana câteva minute la încheierea programului.

Toţi cei prezenţi au încheiat manifestarea la Restaurantul „La Puiu”, din localitate. Au rămas plăcut impresionaţi de organizarea, desfăşurarea activităţii, precum şi de ospitalitatea organizatorilor.

Prof. înv. Primar SESERMAN LIDIA LOREDANA

Responsabilă cu promovarea imaginii Liceului Tehnologic Cajvana