Cardul de sănătate, obligatoriu de la 1 august. Secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava, medicul Irina Badrajan explică necesitatea folosirii acestuia


Intră acum și în grupul de

Secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava, medicul de familie Irina Badrajan, a declarat  pentru News Bucovina că, aşa cum au anunţat responsabilii din sistemul sanitar, începând cu data de 1 august 2015, cardul de sănătate va fi singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale.

Medicul sucevean a spus că sunt persoane care nu au intrat încă în posesia cardului de sănătate şi că, din acest motiv, se aşteaptă precizări din partea decidenţilor din Sănătate cu privire la acest aspect.

Doctorul Irina Badrajan a subliniat că pacienţii trebuie să se obişnuiască să aibă cardul de sănătate în orice moment al asistenţei medicale, fie atunci când se prezintă la medicul de familie, la medicul specialist, fie la farmacie sau la spital.

“Nu toată populaţia a înţeles ce înseamnă aceste carduri de sănătate şi ce se poate face cu ele. În afara faptului că în sistemul de asigurări de sănătate toate serviciile presupun prezenţa cardului, adică la medicul de familie, la farmacie, la medicul din ambulator, la spital, pacientul, beneficiind de calitatea lui de asigurat, trebuie să folosească cardul. Se exclude sistemul privat unde plătesc serviciile sau la farmacii atunci când se cumpără medicamentele prescrise pe reţetele simple”, a spus medicul sucevean.

Ea a precizat că populaţia trebuie să ştie că acest card este necesar în sistemul de asigurări de sănătate la toate nivelele, că trebuie păstrat în condiţii cât mai bune şi că trebuie să-şi amintească PIN-ul ales, în condiţiile în care cardul de sănătate reprezintă “o verigă într-un lanţ  care trebuie să fie perfect”, pentru a putea beneficia de servicii medicale.

“Mulţi au avut semne de întrebare când s-a stabilit PIN-ul, un număr format din patru cifre, ales de pacient şi pe care trebuie să-l ţină minte. Ca şi la bancă, trebuie format în momentul introducerii cardului în cititor. Pacientul trebuie să tasteze PIN-ul respectiv pentru a se putea stabili conexiunea cu acest card, indiferent la ce nivel”, a spus medicul sucevean arătând că au fost situaţii în care pacienţii au uitat PIN-ul şi a fost nevoie ca acesta să fie schimbat prin accesarea unui program, o procedură care poate dura ceva timp.

Badrajan Irina

Ea a explicat că, la alegerea PIN-ului, unii posesori de card de sănătate au optat pentru anul naşterii sau pentru combinaţii între ziua şi luna naşterii.

“Acest PIN trebuie să fie secret, dar uneori ne trezim că este atât de secret încât pacientul nu îl mai ţine minte”, a spus Badrajan adăugând că medicii au sugerat pacienţilor să-şi noteze acest număr şi să-l aibă la îndemână atunci când utilizează cardul de sănătate.

Medicul sucevean a subliniat că pacienţii trebuie să înţeleagă să respecte programările la medicul de familie, care se fac cu mult timp înainte, în special, în cazul bolilor cronice, arătând că în cazurile acute pacienţii se pot prezenta la medic atunci când apar.

Secretarul general al Colegiului Medicilor Suceava a precizat că medicilor de familie nu le sunt plătite decât 20 de consultaţii pe zi, în intervalul de cinci ore, arătând că un serviciu medical de calitate nu poate fi asigurat în condiţiile supraaglomerării cabinetelor medicale.

Referindu-se la perioada celor trei luni de zile în care a fost  implementat programul privind cardul de sănătate, medicul sucevean Irina Badrajan a spus că în prima lună s-au înregistrat “nenumărate sincope” în activitate, care au condus la mari disfuncţionalităţi în funcţionarea programului medical la toate nivelele, respectiv la medicii de familie, medicii specialişti, farmacii şi spitale, precizând că sistemul informatic “nu a fost pregătit pentru avalanşa de informaţii”.

“Au fost zile în care, efectiv, nu s-a putut lucra şi au aşteptat oamenii ore întregi ca sistemul să poată primi informaţiile”, a spus Badrajan.

Ea a arătat că în prima lună când a început implementarea acestui program nu au fost validate toate consultaţiile medicale acordate, iar medicii sunt plătiţi tocmai în baza acestor servicii medicale efectuate.

Medicul sucevean a spus că, la un moment dat, decidenţii din Sănătate au declarat că în sistemul sanitar s-au făcut “mari economii” datorită cardului de sănătate şi că sistemul informatic merge bine, doar că medicii de familie ar sabota noul program.

Doctorul Irina Badrajan a mai spus că aceste “economii” s-au realizat tocmai pe baza unor consultaţii şi servicii medicale care nu au fost plătite.

“ Şi atunci ce economii s-au făcut? Aceste lucruri i-au încurajat să spună că sistemul este foarte bun, toată lumea a ieşit la televizor, dintre decidenţii noştri în Sănătate, şi au spus: Nu e adevărat, sistemul merge! Deşi farmaciştii, medicii, pacienţii se plângeau că nu merge sistemul informatic. Au ieşit şi au spus: Nu e adevărat, poate pe ici-pe colo, în rest, totul a mers în regulă. Medicii de familie sunt vinovaţi, pentru că ei sabotează sistemul. Ca urmare, s-a trimis Corpul de Control al CNAS în diverse judeţe, şi a fost şi la noi, ca să vadă cum merge sistemul şi cum îl folosim noi şi cu cardul de sănătate. Pentru că am avut ameninţarea deasupra capului că dacă nu lucrăm cu cardul, ne desfac contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate. Noi suntem foarte bucuroşi să lucrăm cu cardul, dar să meargă, pentru că altfel disfuncţionalitatea este mare în circuitul acesta care înseamnă desăvârşirea unui act medical”, a explicat medicul de familie sucevean.

Secretarul general al CM Suceava a spus că după prima lună de implementare a programului privind cardul de sănătate “lucrurile s-au mai pus pe roate” subliniind că dacă sistemul informatic este funcţional, utilizarea cardului de sănătate presupune depăşirea cu cel mult 2-3 minute a timpului alocat unui pacient faţă de ceea ce însemna anterior introducerii cardului.

Badrajan a explicat că acest card constituie “o cheie” cu ajutorul căreia medicul poate să intre în sistemul informatic în prezenţa pacientului şi să-i acorde acestuia servicii medicale arătând că respectivul card de sănătate nu exprimă însă calitatea de asigurat a unei persoane.

“Ca să-l verificăm pe pacientul respectiv dacă este asigurat sau nu, intrăm pe site-ul CNAS şi ni se comunică, în acelaşi timp, dacă are emis cardul de sănătate sau nu.

Sunt diverse situaţii relativ la primirea acestui card şi posesia lui de către anumite persoane. Marea majoritate au primit acest card. La primirea lui, ei trebuiau să se prezinte la medicul de familie, deşi cardul poate fi activat oriunde, şi la farmacie, pentru că este, de fapt, o funcţionare a lui pe baza unui PIN, pe care îl stabileşte pacientul.

Există următoarele situaţii: pacientul nu are card emis, ne înştiinţează site-ul respectiv. Pacientul va prezenta la medic o dovadă că este asigurat, respectiv o adeverinţă de salariat, o adeverinţă de la Şomaj sau un cupon de pensie, pentru că, periodic, CAS verifică lista asiguraţilor şi celor care nu au cardul emis, le sunt emise”, a spus Badrajan.

Ea a mai spus că sunt situaţii în care cardul a fost emis, dar pacientul nu l-a primit şi atunci se va prezenta la medic cu o dovadă de asigurat, medicul verificând, în acelaşi timp, dacă este asigurat accesând site-ul CNAS, iar în alte situaţii pacientul a primit cardul de sănătate, dar nu figurează ca fiind asigurat.

“În cazul în care pacientul a pierdut sau deteriorat cardul de sănătate, merge la CAS şi declară acest lucru, face cerere pentru un nou card, i se eliberează o adeverinţă care ţine loc de card, pe care noi o introducem în program şi este valabilă două luni de zile”, a precizat medicul sucevean.

Ea a menţionat că au fost situaţii când factorul poştal nu a găsit destinatarul cardului la domiciliu şi atunci cardul a fost returnat la Poştă, iar de acolo a fost transmis la CAS, ulterior, persoanele respective putându-se adresa la CAS Suceava pentru a-l prelua, în timp ce în cazul cardurilor blocate sau invalide, posesorii acestora se pot adresa CAS pentru deblocarea sau validarea lor.

“A fost un episod în care au încercat să ne roage pe noi să distribuim cardurile de sănătate, însă noi am refuzat categoric, nu este treaba noastră, pentru asta s-au alocat bani ca instituţiile abilitate să distribuie cardurile. Noi nu suntem distribuitori de carduri, ci utilizatorii unui program care foloseşte cardul”, a mai spus Badrajan.

 

În judeţul Suceava au fost activate, până în prezent, peste 210 000 de carduri naţionale de sănătate

Anda Salagean

Purtătorul de cuvânt al CAS Suceava, Anda Sălăgean, a declarat pentru News Bucovina că din cele aproximativ 407.000 de carduri naţionale tipărite pentru persoanele asigurate din judeţul Suceava, au fost returnate CAS Suceava de către operatorul de servicii poştale un număr de 20.950 carduri naţionale, care nu au putut fi înmânate beneficiarilor.

“Din cele 20.950 de carduri naţionale returnate de operatorul poştal la sediul CAS Suceava, în perioada 9 ianuarie – 29 iulie a.c. instituţia noastră a distribuit 7.262 carduri naţionale persoanelor asigurate care le-au solicitat. În ultima perioadă,  media zilnică a cardurilor eliberate de instituţia noastră este de 40 carduri, programul de lucru cu publicul fiind de luni până joi, între orele 09-15 şi vineri, între orele 09-13”, a spus Sălăgean.

Ea a precizat că, în  perioada 01 mai – 29 iulie, au fost eliberate 1.915 de adeverinţe de înlocuire a cardului naţional, pentru asiguraţii care au pierdut sau deteriorat cardul şi 655 de adeverinţe înlocuitoare pentru asiguraţii care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă, acest card.

“Până la această dată, la nivelul judeţului au fost activate un număr de 212.328  de carduri, iar implementarea acestui sistem decurge în limite normale”, a precizat Sălăgean.

Purtătorul de cuvânt al Casei de Asigurări de Sănătate Suceava a subliniat că, începând cu luna mai, specialiştii Compartimentului IT al instituţiei asigură asistenţa tehnică atât pentru asiguraţi, cât şi pentru furnizorii de servicii medicale.

“De asemenea, furnizorii care întâmpină probleme legate de utilizarea cardului de sănătate au la dispoziţie şi Helpdesk-ul din cadrul CNAS pentru a solicita lămuriri şi ajutor, 24 de ore din 24, 7 zile din 7”, a precizat Sălăgean.

Referindu-se la perioada celor trei luni de implementare a acestui program, purtătorul de cuvânt al CAS Suceava a spus că dacă în luna mai, prima lună de implementare, au existat unele probleme de ordin tehnic, respectiv carduri blocate prin introducerea greşită a codului PIN, carduri invalide, timpi mai mari de răspuns a sistemului informatic din cauza numărului mare de accesări, concomitent cu raportarea serviciilor medicale,  care au fost rezolvate de specialiştii IT, în schimb, în ultima lună, solicitarile de soluţionare a problemelor tehnice au scăzut semnificativ.

Sălăgean a mai spus că legislaţia privind modul de utilizare a cardului naţional de asigurări de sănătate nu a suferit modificări, până la această dată.

 


Intră acum și în grupul de