Intră acum și în grupul de
Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, prof.univ.dr.ing. Valentin Popa a atras atenţia că în lipsa unei motivaţii şi a unei salarizări corespunzătoare, dar şi în condiţiile deteriorării statutului social al profesorilor, calitatea resursei umane va continua să scadă în unităţile de învăţământ preuniversitar, dacă sistemul de învăţământ nu va fi considerat o prioritate.
Popa a declarat că, potrivit statisticilor, se constată că în ultimii zece ani, media la Examenul de Bacalaureat a absolvenţilor de liceu, care candidează la programe de studii universitare ce pregătesc profesori pentru învăţământul preuniversitar, este cu 1,5 până la 2 puncte mai mică decât cea obţinută de absolvenţii de liceu la acest examen în perioada 1990-1995.
“Astăzi, 90 la sută din candidații care optează pentru programe de studii ce pregătesc profesori sunt, practic, din ultima treime a clasamentului absolvenților cu Bacalaureat Este evident că, la o asemenea calitate a resursei umane care intră în universități, nici Sorbona dacă vine aici să facă pregătire, nu are cum să scoată o elită a profesorilor din preuniversitar. Nu are cum. Nu au motivație, statutul social al unui profesor învățământul preuniversitar s-a degradat constant în toți acești ani, iar salarizarea e derizorie”, a explicat Popa.
El a arătat că, an de an, se prorogă cei 6 la sută din PIB care ar trebui alocaţi învăţământului, iar în aceste condiţii calitatea resursei umane din învăţământul preuniversitar se degradează .
“Învăţământul preuniversitar nu poate depinde decât de ceea ce livrăm noi. Universitățile din România nu reușesc să livreze, cu licență, suficiente cadre didactice, cât să acopere posturile din învățământ, chiar și în aceste condiții. În afară de faptul că, la intrare, calitatea resursei umane este scăzută, la ieșire nici măcar ca număr, nu vorbim de calitate, nu putem să asigurăm necesarul de cadre didactice din România”, a spus Popa.
Rectorul sucevean a afirmat că datele statistice arată că “vârfurile” nu optează, de regulă, pentru învățământul preuniversitar, ci optează fie pentru cercetare, fie pentru activitatea de traducere, fie pentru call center-uri, unde câștigă mai bine decât profesorii.
“La matematică e nenorocire, se duc puțini, pentru că e foarte greu, iar când termină facultatea, nici jumătate nu rămân în România. Astăzi, marile companii transnaționale angajează foarte mulți absolvenţi cu matematică, cu informatică, care au open mind, pentru că nu trebuie să fie neapărat ingineri energeticieni. Nu au motivație, pentru că nu au statut social corespunzător, nu au motivație salarială, cum au, spre exemplu, cei care studiază la Facultatea la medicină”, a explicat Popa.
Rectorul Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava a subliniat că deşi la programele de studii care pregătesc viitorii profesori “nu există refuz” la admitere, doar cu mici excepţii, chiar și în aceste condiții, la programele respective, nu se merge la maximum de capacitate.
“Cu alte cuvinte, peste 95 la sută din cei care aplică intră la facultate, pentru că nu există concurență. Când vom avea concurență la fel de mare ca la Medicină, abia atunci vom putea spune că avem perspectiva ca peste în 15-20 de ani să avem o Românie educată. Astăzi, încă mai avem 50 la sută din cadrele didactice preuniversitare formate și intrate în facultăți înainte de 1995, alături de alte 50 la sută care sunt formate după. Dacă învățământul preuniversitar încă mai rezistă, rezistă prin prima categorie de 50 la sută, dar aceștia vor ieși la pensie și peste 20 de ani nu vom putea vorbi de nici o Românie educată, dacă nu o facem acum, ca să avem rezultatele peste 10-15 ani”, a precizat Popa.
El a menţionat că deşi Educaţiei ar trebui să-i fie alocate şase la sută din PIB, nu este respectată această prevedere constituţională, fiind prorogată constant.
“Atâta vreme cât finanțarea pentru Educație este sub 6 la sută din PIB, situația va fi aceeași. Să dea şase la sută din PIB dacă vor să aibă calitate în educație! Eu vreau să văd profesori din învăţământul preuniversitar care au salarii de 2000 de euro, aceasta este o țintă, iar ținta este motorul pentru a-i atrage să vină la admitere pe cei buni. Medicina a avut întotdeauna concurență, în timp ce la programele de studiu pentru profesorii de liceu cererea e sub capacitatea de școlarizare, la cele mai multe programe nu există concurență, dorință pentru această carieră “, a mai spus Popa.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
