Un Centru de Epilepsie şi monitorizare EEG a fost inaugurat, luni, la Policlinica Arcadia din Suceava

Centrul de Epilepsie şi monitorizare EEG, dotat cu un aparat video EEG performant, ce va fi deservit de o echipă de şase medici neurologi, a fost inaugurat, luni, la Policlinica Arcadia din Suceava, acesta fiind al patrulea centru din ţară înfiinţat în cadrul proiectului de Telemedicină în Epilepsie din România.

Medicul neurolog Bogdan Florea, din Cluj-Napoca, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, organizată la Policlinica Arcadia din Suceava, că Centrul de Epilepsie şi Monitorizare EEG este al patrulea din reţea realizat în cadrul proiectului de Telemedicină în Epilepsie în România, proiect iniţiat de Asociaţia Cluburilor Lions din Cluj-Napoca, cu sprijinul unor medici neurologi, fiind finanţat prin turneul caritabil World Doctors Orchestra în România.

Florea a explicat că Telemedicina în Epilepsie nu înlocuieşte actul medical, ci este un proiect care optimizează atât timpul pacienţilor şi familiilor acestora, cât şi al medicilor implicaţi în lupta împotriva epilepsiei.

“Avantajele sunt nemaipomenite pentru pacienţi, şansa acestor oameni din Suceava şi din judeţele învecinate este să fie consultaţi, investigaţi şi monitorizaţi în timp, aproape de casele lor. Aceşti pacienţi nu vor mai fi obligaţi să facă sute de kilometri către un centru universitar cu experienţă, în care se lucrează impecabil, ci pot veni aici, unde vor fi primiţi cu căldură şi cu mare competenţă, li se face o analiză care confirmă tipul de epilepsie, numită electroencefalogramă(EEG), şi unde se iniţiază sau se ajustează dozele de tratament. Marele avantaj al telemedicinei este că permite consultul între clinici, între oraşe sau între ţări diferite”, a explicat Florea adăugând că dosarul unui pacient din Suceava poate fi analizat de medici cu experienţă din alte centre din ţară sau din străinătate şi împreună cu medicul curant din Suceava pot găsi “soluţia potrivită” pentru pacientul respectiv.

El a spus că un alt avantaj al reţelei de telemedicină îl reprezintă crearea unei baze de date locale care, ulterior, ar putea fi inclusă într-o bază naţională de date, în condiţiile în care în România, după cum se ştie, nu există, la ora actuală, un registru naţional al pacienţilor cu epilepsie.

“Mă bucur că la Suceava s-a format o echipă de medici neurologi pediatri şi medici neurologi de adulţi, care asigură continuitate şi pot asigura o calitate a vieţii acestor pacienţi”, a subliniat Florea.

Medicul clujean a menţionat că cei mai mulţi pacienţi cu epilepsie nu spun că au această afecţiune din cauză că le este frică să nu fie stigmatizaţi, să nu-şi piardă locul de muncă sau permisul de conducere, adăugând că cea mai mare spaimă a acestora este să nu aibă o criză de epilepsie în public.

El a arătat că, potrivit estimărilor specialiştilor, în România ar fi aproximativ 400 000 de pacienţi cu această afecţiune, însă doar 150 000 dintre ei sunt înregistraţi şi urmează un tratament de specialitate.

La rândul său, coordonatorul Centrului de Epilepsie şi monitorizare EEG din cadrul Arcadia CMB, medicul Irina Oana Moisei-Constantinescu, doctor în neuroştiinţe, cu o experienţă profesională dobândită în spitale din Geneva, a declarat  că proiectul de telemedicină în epilepsie este „o iniţiativă de normalitate”, ce permite comunicarea şi schimbul de informaţii atât între centre, cât şi între diferiţi medici specialişti, mai ales în cazurile dificile, şi vine în “sprijinul demersului diagnostic”.

 “Este o bucurie pentru mine să fiu aici şi să pot pune umărul la construcţia acestui proiect care vizează, în primul rând, binele pacientului cu epilepsie. Ştim cu toţii că este, în continuare, o problemă care stigmatizează oamenii, indiferent de vârstă şi de mediul social în care sunt, există foarte multe întrebări fără răspuns şi acest om care suferă de epilepsie trebuie să aibă unde să pună aceste întrebări şi să aibă încrederea necesară că va primi răspunsurile adecvate, care îi vor îmbunătăţi calitatea vieţii. Deci, este o problemă cu impact major în populaţie şi nu mă refer numai la România, în care nu avem poate registre care să ne arate câţi pacienţi suferă cu adevărat de epilepsie, şi este momentul poate să punem toţi specialiştii umărul şi să tragem un semnal de alarmă asupra accesului la un diagnostic corect şi prompt al acestor pacienţi, care sunt numeroşi şi care au nevoie să ajungă la medici specializaţi, pentru a le pune un diagnostic, care să le influenţeze în bine viaţa”, a spus doctorul Moisei-Constantinescu.

Medicul neurolog a mai spus că Centrul de Epilepsie şi monitorizare EEG de la Suceava are la dispoziţie o logistică şi o aparatură performantă, dar şi o echipă de medici care va lucra “ pentru binele pacientului”, pentru a avea o imagine globală asupra evoluţiei pacientului, pentru a-l putea ajuta cât mai eficient.

Ea a precizat că după o programare prealabilă, pacientului i se completează o fişă în care este cuprins tot istoricul şi comportamentul acestuia, apoi este investigat cu ajutorul aparatului video electroencefalograf, iar medicul neurolog interpretează datele furnizate de EEG. Totodată, datele sunt transmise serverului central, la care au acces şi alţi medici epileptologi, care pot contribui la interpretarea acestora.

Ea a subliniat necesitatea educaţiei medicale a pacienţilor cu epilepsie arătând că prin intermediul centrului de la Suceava aceştia vor fi ajutaţi să-şi cunoască mai bine afecţiunea de care suferă şi vor fi sprijiniţi să fie mai atenţi “la anumite lucruri care le pot îmbunătăţi calitatea vieţii”.

Doctorul Irina Oana Moisei-Constantinescu a precizat că medicii acestui centru vor iniţia un diagnostic, ţinându-se cont şi de anamneză, precum şi o atitudine terapeutică pentru pacienţi, iar atunci când platforma de diagnostic depăşeşte posibilităţile de investigare ale unui cabinet sau ale unei policlinici, se va lua legătura şi cu spitalele.

Moisei-Constantinescu a arătat că epileptologia presupune “o abordare piramidală”, ce vizează stabilirea unui diagnostic corect şi a unui tratament, urmărirea evoluţiei pacientului pentru a se vedea dacă tratamentul este eficient şi dacă există posibilitatea de a-l ameliora, iar în anumite situaţii pacientul este îndrumat în clinici sau spitale pentru o evaluare mai aprofundată prechirurgicală sau chirurgicală.

Cei doi medici neurologi au subliniat impactul pe care îl poate avea comunicarea unui diagnostic de epilepsie asupra unui tânăr sau adolescent, dar şi asupra familiei, precizând că în România este necesară înfiinţarea unor centre de consiliere şi de sprijin pentru pacienţi şi familiile acestora.

De precizat este că echipa de neurologi care lucrează la Centrul de Epilepsie şi monitorizare EEG din cadrul Policlinicii Arcadia Suceava este formată din medicii Irina Oana Moisei-Constantinescu, Tatiana Bardan, Alina Ghiaţă, Maria Stănescu, Mihaela Ciobanu şi Ana Miron.

Potrivit specialiştilor, epilepsia este o boală care se manifestă la nivelul creierului, prin descărcări electrice anormale ale sistemului nervos, fiind una dintre afecţiunile neurologice cu cea mai mare incidenţă după accidentul vascular cerebral şi boala Alzheimer.

(Liliana Bujdei)