Alexandru Paziuc: Depozitul ecologic din Pasul Mestecăniș este o „bombă ecologică”. Din Parlament voi acționa pentru stoparea funcționării acestuia

Medicul Alexandru Paziuc, candidat independent pentru Camera Deputaților, a declarat, joi, că depozitul ecologic din Pasul Mestecăniș este „o bombă ecologică” și a arătat că în calitatea sa de parlamentar va acționa pentru stoparea funcționării acestuia și pentru găsirea unor soluții mai bune pentru gestionarea deșeurilor.

Prezent la o conferință de presă alături de Aristide Maxim, care a inițiat acțiunile de stopare a funcționării depozitului de deșeuri, dar și împreună cu liderul Partidului Verde Suceava, Dan Acibotăriță, Paziuc a spus că plasarea depozitului de gunoaie pe pășunea din Valea Putnei, aproape de vârful pasului Mestecăniș și la câțiva zeci de metri de drumul european, este cea mai tare palmă dată peisajului bucovinean de acolo, este cea mai mare nenoricire plantată pentru sănătatea celor ce locuiesc în vecinătate, este o lovitură cu efecte dezastruoase pentru turismul zonei, pentru crescătorii de animale, apicultori.

”Să faci așa o monstruozitate fără să ai un studiu temeinic de impact, fără să te consulți cu oamenii locului, fără să ții cont că acolo trăiesc oameni, mi se pare inadmisibil. Ce a fost în mintea primarului din Pojorâta când a aprobat terenul pentru așa ceva? Cum au aprobat proiectul cei din Comisia Europeană și pe baza căror acte? Cum a fost posibil să continue lucrările în condițiile unei hotărâri juridice definitive și executorii? În ultima vreme s-a înviorat turismul în zonă, după ce se vor vărsa primele camioane cu gunoi, credeți că o să mai vină cineva să respire duhorile degajate de acolo? Calculați cam până unde ar putea ajunge, dacă sursa lor este la 1100 de metri. La o primă cercetare făcută, efectele existenței acestei gropi se vor resimți la peste 30 de km și nu uitați că în zonă este un curent de aer regulat care este activ tot timpul anului, ce va fi când vor fi vânturi de 50, 60, 70 de km/h? ”, se întreabă Paziuc.

El a transmis o scrisoare deschisă președintelui CJ Suceava, Gheorghe Flutur, pe care o prezentăm integral.

„În atenția președintelui Consiliului Județean,

Domnul Gheorghe Flutur

Stimate domnule președinte,

Am aflat cu surprindere că, depozitul ecologic din Pasul Mestecăniș a fost finalizat, ca parte a unui program mai larg de gestionare a deșeurilor la nivel județean. Acest lucru a fost posibil în ciuda faptului că s-au derulat campanii de presă, manifestări de stradă, petiții care cereau oprirea acestui demers în zona Pasului Mestecăniș și relocarea acestui depozit.

Precizez că am luat notă și de lipsa de informare referitoare la impactul asupra populației și a mediului din vecinătatea depozitului, precum și de lipsa consultării celor potențial afectați de consecințele depozitării gunoaielor la o altitudine de 1100 de metri, acțiune care trebuia să fie realizată de autoritățile locale alături de inițiatorii proiectului.

Mai mult, derularea faptelor atestă existența unor episoade ce stau sub semnul îndoielii în ceea ce privește legalitatea și respectarea drepturilor constituționale ale omului de a trăi într-un mediu curat și sănătos.

În măsura în care funcția vă permite, vă solicităm un răspuns clar la următoarele aspecte care, în opinia noastră, nu corespund cu o derulare corectă a unui asemnea proiect.

1. În condițiile în care terenul acordat Consiliului Județean Suceava făcea obiectul unui contract de concesiune încheiat de Primăria Pojorâta cu Asociația Crescătorilor de Animale Bucovina Valea Putnei, în 2006, pe o perioadă de 25 de ani, cu precizarea plăților aferente, în virtutea cărei legi s-a aprobat alocarea de teren către Consiliul Județean știut fiind faptul că, un contract de concesiune la acest nivel se face unilateral doar prin hotărâre de Guvern?
2. În condițiile în care s-a emis o solicitare de atribuire de teren pentru amplasarea depozitului de gunoi din partea Consiliului Județean pe 13 martie 2007, cum a fost posibilă emiterea de către Primăria Pojorâta a actului solicitat, în două zile, pe 15 martie, același an, în care erau precizate ca premize activitatea unor comisii de specialitate fără a se preciza natura lor, componența și raportul de specialitate. Mai mult, cum a putut fi luată în considerare un asemenea act, știut fiind faptul că trebuiau făcute evaluări specifice de mediu, geologice care durează mult mai mult de două zile? Cum s-a ținut cont de emiterea acestei hotărâri ca și parte a documentației de proiect, fără a fi consultată populația din vecinătatea imediată?
3. În baza căror atribuții succesorul primarului Ioan Raia, respectiv primarul Ioan Bogdan Codreanu din Pojorâta, schimbă amplasamentul terenului mai aproape de drumul european, proces pentru care, din stiința noastră, presupunea reluarea activității unor comisii de specialitate, emiterea unor rapoarte, obținerea unor acorduri cu autorități în funcțiune și atunci și acum. Mai mult, terenul era amplasat în interiorul suprafeței concesionate, după cum am precizat anterior.

4. Vă rugăm să ne precizați, în ce a constat documentația de finanțare a proiectului și dacă s-a efectuat verificarea acestei documentații, pentru că amplasarea depozitului încalcă distanța minimă de amplasare fixată de normativele în vigoare la un minim de 1000 de metri pînă la perimetrele locuite. De asemenea, cum a fost posibilă aprobarea finanțării acestui proiect în condițiile în care terenul alocat nu era liber de sarcini. Precizăm că, suspomenitul contract de concesiune era încheiat pe o perioadă de 25 de ani, iar Consiliul de Administrație al Asociației nu a primit nici o notificare de încetarea a lui din partea Primăriei Pojorâta, printr-o hotărâre de Guvern. În plus hotărârea Primăriei de alocare a terenului era obiectul unui proces pe rol.

5. În condițiile în care a fost emisă o hotărâre definitivă și executorie de anulare a hotărârii de acordare a terenului de către Primăria Pojorâta pentru amplasarea depozitului de gunoaie în Pasul Mestecăniș, în baza căror aprobări lucrările din șantier au continuat?
6. Cum a fost posibil ca din 2007 până în toamna lui 2016 să nu existe o consultare publică, repetăm publică, pe baza unui studiu de impact realizat de o autoritate competentă consecutiv unei cercetări reale.
7. Consultarea publică, dacă putem să-i zicem așa, s-a desfășurat pe 12 august 2016, într-o vineri pe la 10, în condițiile în care numărul participanților era mult sub majoritatea celor ce sunt potențial afectați, programul de muncă nepermițând deplasarea lor la locul stabilit, iar informarea s-a făcut defectuos și prin mijloace improprii. Câți gospodari din Valea Putnei folosesc internetul și mai ales câți accesează siteul primăriei, astfel încât acesta să fie un vector de informare reală? Din ce știm, în mediul rural, astfel de consultări se fac în zilele nelucrătoare, ba chiar cu sprijinul parohului din localiate care, duminica se adresează unui număr semnificativ de cetățeni.
8. Cum explicați acțiunea celor 12 consilieri din Consiliul Local Pojorâta, de inițiere a altei hotărâri de atribuire a suprafeței de teren pe care era operațional șantierul depozitului, în condițiile în care precedenta hotărâre a fost anulată în justiție (Decizia Curții de Apel Cluj Napoca, nr. 182/2016, din 2 ianuarie) ?
9. În virtutea cărei puteri și pe ce baze, lucrările în șantierul depozitului au continuat până la finalizare și cine a plătit aceste lucrări?

În speranța obținerii din partea dumneavoastră a răspunsurilor pentru cele semnalate, râmănem încrezători în emiterea unei decizii de stopare a acestei componente a programului de gestionare a deșeurilor în Pasul Mestecăniș și în tragerea la răspundere a celor ce au contribuit la punerea în operă a unui astfel de proiect cu puternic impact social și de mediu, fără consultarea populației și a ignorării evidente a opiniei publice.

Cu respect și considerație,

Dr. Alexandru Paziuc

Ing. Aristide Maxim”