Intră acum și în grupul de
Reprezentanți ai asociațiilor din sectorul forestier, ai unor asociații de protecția mediului, ai Ministerului Apelor și Pădurilor și parlamentari au discutat din nou despre legislația din domeniu conlcuzionând că OUG 51/2016 trebuie abrogată, iar HG 1004/2016 trebuie prorogată și revizuită.
Dezbaterea a fost iniţiată de Consiliul Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, organizaţia „umbrelă” a sectorului iniţiată anul trecut la care au participat atât reprezentanți ai Ministerului Apelor și Pădurilor cât şi reprezentanţii principalelor grupuri parlamentare.
În cadrul dezbaterii, moderată de vicepreședintele Nostra Silva, Cătălin Tobescu, care a adunat reprezentanți ai tuturor factorilor implicați s-au dezbătut legea contravenţiilor,dezvoltarea proiectului SUMAL-regelementată prin HG 1004/2016, criza lemnului de foc şi reducerea suprafeţei pădurilor neadministrate.
În cadrul discuțiilor care s-au purtat la începutul săptămânii, Ciprian Muscă, reprezentantul Asociaţiei Forestiere Bucovina a arătat că activitatea normală este blocată prin sancţionarea oricărui prejudiciu de exploatare că „evitabil” și că se sancționează chiar și ne-exploatare unor arbori marcaţi, care se poate întâmpla şi din motive de protecţia muncii.
El a mai explicat că se se sancţionează diferenţele de număr de piese/ dimensiuni faţă de aviz, deşi concomitent s-au reglementat tolerante pe volum și consideră greșită măsura confiscării mijlocului de transport- pentru orice contravenţie minoră apreciind că ar trebui limitată doar pentru infracţiuni, respectiv pentru lemn dovedit ca tăiat ilegal sau furat.
Ciprian Muscă a adăugat că și completarea unui aviz, cu raportare on-line a fiecărei piese, determină ca timpul necesar să fie de două-trei ore, iar pentru o echipă formată din doi oameni ajutaţi de un utilaj de manipulare buşteni costurile sunt prohibitive.
Totodată, el a arătat că nu au fost luate în considerare propunerile sectorului de a se permite cubajul tehnic pentru piese până la 26 cm, respectiv lemnul subţire, din rărituri.
Cătălin Tobescu a remarcat că legea contravenţiilor a amplificat blocajul sectorului forestier , a condus la foarte multe abuzuri ale controlului şi a alimentat campaniile de denigrare ale sectorului.
El a arătat că au fost acţiuni abuzive respectiv confiscări de cantităţi mari de masă lemnoasă, deşi nu provenienţa legală nu a fost dovedită, confiscarea masei lemnoase avizate peste cantitatea trecută în procesul verbal de reprimire, deşi masa lemnoasă se încadra în rezultatele APV, confiscări de masă lemnoasă cu provenienţă certă dintr-un APV autorizat, doar pentru că poziţionarea GPS la emiterea avizului era diferită decât platforma primară.
El a menționat că, majoritatea confiscărilor s-au făcut „contravaloric”, iar volumul total al confiscărilor este de sub 200 000 mc , deci sub 2 % din volumul vehiculat ca tăiat ilegal, iar numărul transporturilor confirmate ca ilegale în urmă apelării „Insectorului pădurii-112” este de 375 pe întreg anul 2016, în condițiile în care anual sunt milioane de transporturi de masă lemnoasă.
„Deşi rezultatele controalelor sunt insignifiante şi au foarte puţină legătură cu combaterea tăierilor ilegale, au blocat inclusiv recoltarea de vegetaţie din afara fondului forestier naţional-amenzi pentru transport de pruni din livezi-, activităţi economice -transport de lemn pe şantiere de construcţii. Rezultatele controalelor au fost larg mediatizate prin comunicate de presă, de către organele de control, pentru imagine, denigrând sectorul”, spus Tobescu.
El a arătat că aşteaptă o abordare nouă, o relaţie mult mai bună cu mediul de afaceri bazată pe principiile Legii prevenţiei, controlul să dovedească provenienţa ilegală, iar agenţii economici să nu fie încărcaţi cu birocraţie pentru a dovedi „provenienţă legală”.
Și președintele Asociației Administratorilor de Păduri, Gabriel Stanciu, a arătat că cvasitotalitatea prevederilor actului normativ se referă la personalul silvic, iar presiunea creată de abuzuri şi birocraţie a condus la părăsirea sectorului de către personalul silvic.
„Sunt foarte multe amenzi disroporționat de mari, de sute de milioane, pentru fapte banale, care pot fi sancţionate cel mult pe baza contractului de muncă. Sunt amenzi pentru orice, cum ar fi aplicare de marca ilizibilă, iar activitatea normală a ocoalelor silvice este blocată”, a spus Stanciu.
De remarcat este că și reprezentantul Romsilva, Codruţ Bâlea, a susținut punctele de vedere ale celor din ocoalele silvice private privind abrogarea OUG 51/2016.
Reprezentantul Holzindustrie Schweighofer, Vasile Varvaroi, a subliniat că prin „diferenţe pe număr de piese sau dimensiuni” faţă de aviz orice transport de masă lemnoasă poate fi confiscat, iar acceaşi situaţie la recepţie-este izvor de abuzuri ale controlului, punând în imposibilitate desfăşurarea normală a activităţii.
El consideră că ar trebui să existe ghiduri de bune practici pentru control, pentru a se evita interpretările abuzive.
Președintele Nostra Silva, Bogdan Tudor, a subliniat că în octombrie 2016 situaţia creată prin aprobarea OUG 51/2016 a fost dezbătută în Comisia de Mediu a Camerei Deputaţilor, iar concluzia a fost că actul normativ este atât de prost întocmit încât singura soluţie este abrogarea lui.
El a arătat că actul este neconstituțional în condițiile în care veniturile din vânzarea lemnului confiscat se fac venituri la bugetul statului, chiar dacă păgubitul este identificat proprietarul de pădure.
Reprezentanți ai asociațiilor de protecția mediului au susținut revizuirea actului normativ arătând că există supralegiferare.
În concluzie, participanții consideră că legea trebuie revizuită, prin conexarea proiectului de lege aflat în dezbatere parlamentară cu proiectul de lege de aprobare a OUG 51/2016.
În ceea ce privește proiectul de dezvoltare a SUMAL reglementat de HG 1004/2016 participanții au convenit că intrarea în vigoare a actului normativ trebuie prorogată, iar proiectul trebuie revizuit. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
