Intră acum și în grupul de
O dezbatere privind Protecţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate a fost organizată, miercuri, la Muzeul Bucovinei din Suceava de către Organizaţia Salvaţi Copiii, în contextul în care acest fenomen social a luat amploare în România ultimilor ani, statisticile oficiale al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie relevând că peste 95 000 de copii se află în această situaţie.
Dezbaterea de la Suceava, care a reunit specialişti din mai multe instituţii publice şi organizaţii non-guvernamentale, dar şi autorităţi locale, a fost organizată în cadrul proiectului “Protecţie şi educaţie pentru copiii afectaţi de migraţia pentru muncă în străinătate a părinţilor, prin centre de zi”, implementat de Organizaţia Salvaţi Copiii România, cu susţinerea ANPDCA şi Ministerul Educaţiei Naţionale.
Coordonatorul naţional al acestui proiect al Organizaţiei Salvaţi Copiii România, Anca Stamin, a declarat, miercuri, la Suceava că acest program a fost iniţiat în anul 2010 în colaborare cu ANPDCA şi MEN, iar la nivel local proiectul beneficiază de susţinerea Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, respectiv de Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de şcoli.
Stamin a spus că proiectul are trei coordonate majore, iar una dintre acestea se referă la
serviciile de intervenţie directă acordate copiilor şi persoanelor în grija cărora au rămas, dar şi părinţilor lor, în cadrul celor 17 centre locale, unul fiind în Suceava.
Ea a precizat că, de la debutul programului şi până în prezent, au fost ajutaţi peste 6000 de copii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate, iar părinţii şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii au fost sprijiniţi să realizeze procedura de delegare temporară a autorităţii părinteşti necesară atunci când pleacă ambii părinţi sau părintele unic susţinător al familiei monoparentală.
“ În ceea ce priveşte copiii, evoluţia lor este pozitivă după o frecventare de aproximativ un semestru şcolar a activităţilor educaţionale, constatăm că peste două treimi îşi îmbunătăţesc rezultatele şcolare, iar în urma sesiunilor de consiliere psihologică, copiii şi-au îmbunătăţit abilităţi de comunicare şi relaţionare socială, precum şi abilităţi emoţionale, în proporţie de peste 80 la sută”, a explicat Stamin.
Coordonatorul proiectului derulat de Organizaţia Salvaţi Copiii a mai spus că o altă componentă a acestui program a fost îmbunătăţirea cadrului legal destinat protecţiei drepturilor acestor copii adăugând că în urma eforturilor depuse de această organizaţie a introdusă, la sfârşitul anului 2013, o secţiune destinată copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate în Legea Copilului.
“Aceasta prevede că în situaţia plecării în străinătate a ambilor părinţi sau a părintelui susţintor al familiei monoparentale, trebuie realizată o notificare la Serviciul de Asistenţă Socială cu privire la persoana în grija căreia rămâne copilul. Persoana trebuie să rudă până la gradul IV cu copilul şi procedura este finalizată la Judecătoria competentă teritorial. Este foarte important ca toţi părinţii şi toţi reprezentanţii legali să ştie că doar având această procedură realizată, copiii pot beneficia de toate drepturile lor”, a subliniat Stamin arătând că, din păcate, aceste noi prevederi legislative nu sunt foarte bine cunoscute de către părinţi.
Ea a adăugat că, potrivit statisticilor la nivel naţional realizate de ANPDCA în baza datelor furnizate de DGASPC judeţene, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se situează pe primul loc în ţară în privinţa numărului copiilor care au unul sau ambii părinţi plecaţi în străinătate, iar la nivelul acestei regiuni, judeţul Suceava ocupă prima poziţie.
Inspectorul şcolar pentru educaţie permanentă din cadrul ISJ Suceava, Tatiana Vîntur, a declarat că instituţia are un plan anual de măsuri în privinţa copiilor cu părinţi migranţi, fiind luate în considerare atât aspectele legate de copiii cu părinţi migranţi, cât şi de copiii care revin în ţară.
Ea a precizat că şi unităţile de învăţământ derulează proiecte punctuale, care vin în sprijinul acestor copii, astfel încât “dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea personală, acomodarea în colectivul de elevi să se facă într-o manieră plăcută, agreabilă, confortabilă”.
Inspectorul şcolar sucevean a subliniat că în cadrul proiectelor sunt desfăşurate activităţi de suport educaţional pentru elevi, dar şi pentru susţinătorii legali ai copiilor.
Vântur a exemplificat cu un astfel de proiect derulat la Dolheşti pe perioada unui an, dar şi cu un alt proiect implementat de o asociaţie de părinţi de la Şcoala“Petru Muşat” Siret, intitulat “De mână cu şcoala”, care a avut ca grup ţintă copii ai căror părinţi lucrează în străinătate.
Ea a mai spus că sunt activităţi de consiliere care se desfăşoară săptămânal în fiecare şcoală, la care participă părinţii elevilor, dar şi activităţi de consiliere şcolară pentru elevi.
“Aceste proiecte au succes şi rezultate. Coeziunea grupului, toleranţa, acceptarea sunt tot atâtea lucruri pe care şcoala reuşeşte să le îmbogăţească, să le adauge unui copil aflat în creştere”, a mai spus Vîntur.
Inspectorul şcolar Tatiana Vîntur a subliniat că deşi resursele materiale în cazul copiilor cu părinţi plecaţi în străinătate sunt asigurate, sunt situaţii în care unii copii se izolează fie din cauza înstrăinării, fie din cauză că se simt abandonaţi, iar preocuparea şcolii este de a integra aceşti copii în mediul şcolar, în colectivitatea şcolară.
Ea a spus că în cazul copiilor care se reîntorc în ţară există o problemă de adaptare şi de readaptare la sistemul de învăţământ din România, pentru că sistemele de învăţământ sunt diferite în ţările Europa, iar aceştia trebuie să facă faţă actualelor cerinţe şi solicitări din sistemul de învăţământ românesc.
“Aici este problema care trebuie cumva atenuată prin intermediul consilierilor şcolari, a Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică, o complexitate de modalităţi de intervenţie. Important este ca cei din jurul copilului aflat în mediul şcolar să-şi dorească să facă ceva cu adevărat”, a mai spus Vîntur.
Ea a precizat că în judeţul Suceava sunt 54 de consilieri şcolari în cele aproximativ 200 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.
Coordonatorul de specialitate din cadrul Complexului de tip rezidenţial Suceava, Brânduşa Bialy, a declarat că la nivelul județului Suceava, la sfârșitul primului trimestru din 2017, existau 9031 de copii ai căror părinți erau plecați să muncească în străinătate, proveniţi din 6430 familii.
Bialy a spus că DGASPC Suceava acordă o atenţie deosebită problematicii copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în străinătate, iar începând din anul 2009 specialiştii Serviciului Echipe Mobile din cadrul instituţiei au oferit servicii de asistenţă socială și psihologică pentru 165 de copii cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, urmărindu-se creșterea șanselor de recuperare și integrare socială, școlară și familială a acestora.
“În prezent, numărul copiilor din grupul ţintă s-a redus foarte mult, întrucât am reuşit să integrăm aceşti copii în familie fie prin deplasarea acestora în străinătate, acolo unde lucrează părinţii lor, fie prin întoarcerea părinţilor în ţară. În prezent, monitorizăm un număr de 23 de copii”, a spus Bialy.
Ea a spus că un rol important îl au comunitatea locală şi şcoala subliniind că există o colaborare între toţi factorii care pot interveni pentru a rezolva problematica acestor copii rămaşi acasă.
Bialy a arătat că au fost numeroase situaţii în care în urma demersului întreprins de specialiştii DGASPC Suceava, prin contactarea părinților plecați în străinătate cu ajutorul telefonului sau al internetului, părinţii au revenit în ţară sau şi-au luat copiii în ţările în care muncesc.
Ea a mai spus că specialiştii Serviciului Echipe Mobile îi sprijină pe aceşti copii pentru a depăşi traumele emoţionale provocate de absenţa îndelungată a părinţilor şi ţin legătura cu unităţile de învăţământ pentru a se preveni un eventual eşec şcolar, cu autorităţile locale, dar şi cu cei în grija cărora au rămas copiii.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
